Rețeta de succes aplicată în județe din Moldova, care le asigură copiilor un viitor strălucit cu ajutorul fondurilor europene
În România lipsește conexiunea dintre licee, universități și antreprenori, considerată esențială în alte țări. În județele din Moldova prin intermediul fondurilor europene a început să fie posibilă această colaborare.
Urmăriți un nou episod din campania „Eu Yes la Vot.”
Un fermier din Piatra Neamț a găsit rețeta ca să transforme dejecțiile de pasăre într-un îngrășământ inovator. Nu ar fi reușit fară colaborarea cu profesorii de la Universitatea Tehnică din Iași.
Asta se întâmplă când antreprenorii au acces la educație și la fondurile europene. La fel se întâmplă și în Siret, din Suceava, unde elevii sunt motivați să învețe la cursuri ținute în parcul tehnologic din oraș.
La Colegiul Tehnic din Siret, județul Suceava, elevii încă explorează tainele mecanicii auto pe motoarele vechi ale Daciei 1300.
În zilele noastre când vorbim de tehnologii avansate și inteligența artificială, cel mai probabil elevii nu mai pot fi motivați să învețe o meserie într-un atelier, unde bancurile de lucru sunt vechi din anii de 70. De alfel toate dotările din atelier au fost procurate din diverse locuri de profesori de-a lungul timpului.
În Siret, un mic oraș de la granița cu Ucraina, locurile de muncă au scăzut de 10 ori în ultimii 30 de ani, după ce mai multe fabrici s-au închis. Profesorii de la Colegiul Tehnic din localitate au înțeles că fondurile europene sunt singura șansă de a schimba viitorul copiilor.
Au accesat 1,5 milioane de euro pentru o clădire nouă, cu laboratoare și ateliere moderne. Au luat fonduri pentru stagii de practică și au depus proiecte Erasmus în valoare de 300.000 de euro. Elevii câștigă o meserie.
În Siret, autoritățile au gândit integrat. Nu s-au oprit la învățământul liceal. Orașul este la granița cu Ucraina, țara care în viitor va avea nevoie de recunostrucție. În plus, companiile din zonă au nevoie de ingineri. Așa că au luat 4 milioane de euro fonduri europene să construiască un parc științific și tehnologic cu echipamente de ultima generație, de care pot beneficia antreprenorii, dar aici pot face practică și studenții de la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava.
Profesoară: „El are ca temă de licență realizarea unui implant de șold. Prelucrarea efectivă a implantului de șold și tocmai astfel de mașini sunt sunt foarte recomandată pentru astfel de prelucrat pentru că era sigură și precizia.”
Primăria le-a propus profesorilor de la Colegiul Tehnic să țină periodic cursuri aici, să le fie sursă de inspirație copiilor pentru viitor.
În România ne lipsește conexiunea dintre licee, universități și antreprenori, o practică esențială în alte țări. Avem nevoie de cineva care să își asume acest rol, așa cum face ADR NORD EST, agenția regională de dezvoltare care gestionează fondurile europene pentru zona Moldovei.
Vasile Asandei, director ADR NORD EST: „Oamenii ăștia valoroși întâi câțiva, după aceea mai mulți se adună și împreună pot face lucruri excepționale.”
Un exemplu poate fi povestea unui fermier din Piatra Neamț, care deține o crescătorie cu 84.000 de pasări.
Vasile Asandei: „A venit într-o zi la noi și a zis că am o problemă, nu știu ce să fac cu dejecțiile de la pasări, că eu cresc pasări, că poluez, mă ia mediu la întrebări. M-am gândit că acolo sunt niște substanțe active valoroase și ar trebui valorificate cumva. Colegii mei l-au pus în legătură cu un profesor de la Iași.”
Colaborarea dintre fermier și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași s-a concretizat într-un proiect cu fonduri europene de doua milioane de euro pentru cercetare.
Împreună au reușit să transforme dejecțiile de pasăre într-un îngrășământ sub formă de granule, utilizabil direct în semănătoare.
Fermierul a colaborat și cu laboratoare din Franța și Germania, dar soluția a găsit-o împreună cu Universitatea din Iași. Fără cunoștințele lor despre tratarea și analiza materialelor nu ar fi fost posibil să finalizeze rețeta produsului.
Dan Grădinaru: „Având în vedere discuțiile destul de aprinse de la Bruxelles legat de amprenta de carbon și țintele stabilite pentru 2030, reducerea cu jumătate a emisiilor de carbon,mi-am dorit din tot sufletul să putem mânca românești, adică o brânză, carne și după 2030 planul a fost să reducă amprentă de carbon pe tot fluxul din câmp.”
Când vine vorba de cercetare și inovare, România are strategii impresionante pe hârtie, dar progrese modeste în realitate.
Totuși, Uniunea Europeană ne dă în continuare fonduri. Prin noul exercițiu financiar 2021-2027 au fost lansate deja cinci apeluri de peste 650 milioane de euro, iar până la finalul anului vor mai deschise alte 33 de linii de finanțare de 1.1 miliarde de euro.
Etichete: elevi, eu yes la vot, fonduri europene,
