EU YES LA VOT. Cum a ajuns un spital din Buzău, propus spre desființare, etalon în tratamentul pacienţilor cu boli cronice
În România există un deficit uriaș privind serviciile de recuperare. Astfel de unități sunt închise din cauza incompetenței autorităților, iar în unele județe nu există.
La capitolul îngrijire paliativă stăm şi mai prost.
În 11 județe nu există niciun un pat, iar în alte 10 gradul de acoperire este sub 25%. Directorii care au înţeles această nevoie au reuşit să atragă de la Uniunea Europeană sume importante.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Un spital din judeţul Buzău propus spre desfiinţare în urmă cu 13 ani este astăzi etalon în tratamentul pacienţilor cu boli cronice sau al celor care au nevoie de recuperare.
Cu 10 milioane de euro finanţare europeană directoarea a reuşit să transforme din temelii fostul spital sătesc asaltat astăzi de pacienţi.
Într-o comună din Buzău strălucește azi un spital care în 2011 a fost pe lista celor pe care Ministerul Sănătății luase decizia să le închidă.
10 milioane de euro din fonduri europene au transformat fostul spital sătesc de boli cronice într-una dintre cele mai modernă unităţi sanitare de recuperare din ţară.
Spitalul are 43 de pături în secţiile de interne, îngrijire paleativă şi recuperare. De când a fost inaugurat e plin mai ales cu pacienţi din satele apropiate.
Pentru cele 20 de paturi alocate secţiei de recuperare e o listă de aşteptare de 200 de persoane.
Marilena Dobrescu, Managerul Spitalului din Smeeni: ”Hi top e un aparat de înaltă generaţie folosit şi pentru cei care au implanturi metalice”.
Clădirea clinicii de recuperare e construită de la zero şi a costat 2 milioane de euro. Cei mai mulţi pacienţi se tratează în sistem ambulator şi pentru prima dată beneficiază de serviciile unui psiholog.
Ca să înţelegem transformarea unui loc condamnat la desfiinţare ne întoarcem în 2011. Spitalul nu producea suficienţi bani încât să se susţină financiar, iar primăria care îl preluase de la Ministerul Sănătăţii nu avea fonduri pentru unitatea medicală.
În 2008 la conducerea spitalului a venit Marilena Dobrescu, de profesie bioinginer care avea atunci 29 de ani.
Ea a accesat prima finatare europeană în valoare de 2 milioane de euro pentru reabilitarea parterului ambulatoriului. Atunci s-au cumpărat primele echipamente de fizioterapie şi un ecograf performant. Aceasta finanţare a salvat spitalul de la desfiinţare şi a rămas o unitate medicală de categoria a V-a, spital rural.
Următoarea finanţare de un milion de euro a digitalizat spitalul şi a pus la dispoziţia personalului calculatoare, laptopuri, imprimante.
Alte 3 milioane au ajuns la Smeeni printr-un program post covid care le-a permis să cumpere unul dintre cele mai performante RMN-uri de pe piaţă, care este folosit la foc continuu.
Prin Programul Operaţional de Sănătate Uniunea Europeană pune la dispoziţia ţării noastre peste 2 miliarde de euro, iar o parte importantă va merge spre spitalele de recuperare şi paleatie unde există un deficit uriaş de locuri
