Din 2015, fermierii din România au încasat peste două miliarde de euro sub formă de fonduri nerambursabile de la U.E.

Nivelul de alocare are tendința de reducere, în funcție și de ce au negociat trimișii României la Bruxelles.

Începând din 2015 fermierii români au încasat peste 2 miliarde de euro sub formă de fonduri nerambursabile, pentru aproape 67.000 de proiecte.

Urmăriți un nou episod al campaniei Știrilor Pro TV ”Eu yes la vot”.

Anul trecut au intrat peste 1,5 miliarde de euro pentru plăți directe, sub formă de subvenții de la Uniunea Europeană.

Interesul este tot mai mare, dar abia după ce autoritățile aprobă proiectul, băncile sunt dispuse să acorde credite, pentru sumele cu care solicitanții să-și poată acoperi partea lor de contribuție. Banii europeni ajung și în fermele bio, pe care proprietarii trebuie să le certifice an de an.

La sediul unei cooperative agricole bio din Brașov e adunare mare. Cei peste 30 de membri, cu ferme în care se obțin carne și lactate în sistem ecologic au întâlnire cu reprezentanții companiei de la București, acreditată de minister să facă certificările ecologice în unitățile agricole.

Se discută noutăți legislative și sunt semnalate probleme.

Dacă o fermă este certificată bio, are 2 avantaje – are din start 20% în plus, coeficientul de sprijin nerambursabil, față de o fermă non-bio și sprijinul poate ajunge până la 90%, nerambursabil.

Pentru teren arabil bio, se primesc de la Apia câte 200 euro în plus, la fiecare hectar, față de subvenția convențională de bază, de 100 de euro.

Pentru pășuni și fânețe, se dau tot de la Apia 68 de euro în plus, pe hectar, și mai este o subvenție care se acordă pe cap de animal.

Dar certificarea BIO îi costă pe fermieri. Se face un audit și e între 1.000 de euro și 3.000 de euro pe an, în funcție de dimensiunea fermei.

Ioana Marin spune că reprezintă două societăți agricole și de la una a scos deja animalele din lista bio, pe motiv că e prea mare bătaie de cap și nu își scoate banii dați, din vânzarea produsului final certificat bio.

Soțul Ioanei, Ciprian are magazin alimentar la Hărman, unde în fiecare weekend e aglomerație, vin clienți de la Brașov și din zonele învecinate, ca să ia produse bio, proaspete, din carne.

Tatăl lui Ciprian are o linie de procesare, iar tânărul a accesat în urmă cu doi ani fonduri europene pentru un mic abator, la care să ducă animale ceilalți fermieri din cooperativa bio.

Ciprian, fermier cu abator: ”Mi-am dorit mult un abator pentru sacrificarea animalelor din ferma noastră și a celorlalți din zonă.

Ajutorul european maxim care poate fi obținut este de 300.000 euro, pentru fiecare unitate mică.”

Elena Ciobanu, director Ecocert: ”E important pentru ei să acceseze ca să își acopere o parte din costurile fermei”.

Tot la ședința cooperativei, o altă fermieră vorbește despre o nouă firmă, cu animale, care să intre la certificare, pentru a primi subvenții Apia mai mari. Și ea și soțul ei fac naveta de la Brașov, până la Dumbrăvița, unde au grajduri și o activitate care se derulează tot pe baza unei finanțări europene.

Damian Nicolae, fermier: ”Când banca a văzut că am proiectul selectat s-a deschis și poarta creditării”.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, prescurtat Feadr– este cel care pompează fonduri europene nerambursabile în mediu rural și susține dezvoltarea agriculturii și a comunităților rurale.

Are un buget total de 96 miliarde de euro la nivelul întregii Uniuni și este instrumentul de finanțare din cadrul celui de-al doilea Pilon al Politicii Agricole Comune.

Articol recomandat de sport.ro

El va fi selecționerul României în următorii doi ani: „E văzut ca un salvator. Nu-l mișcă nimeni de acolo”