Cum a reușit un fermier din Bod să-și doteze ferma cu patru roboți de 1,7 milioane de euro, din bani europeni
Proiectele europene din agricultură implică nu doar birocrație ci și valuri de stres. Fermierii se pot trezi cu diverse costuri în procesul de aprobare și trebuie să modifice proiectul din mers.
Investiția va fi monitorizată cinci ani. Urmăriți un nou episod al campaniei Știrilor PRO TV „EU YES LA VOT”.
La Bod, în județul Brașov, un tânăr și tatăl său au construit, de la zero, cu bani europeni, un grajd modern, computerizat, care reușește să evacueze singur dejecțiile de la vaci, iar la interior are patru roboți – unul de muls, unul care să dea de mâncare la animale și alți doi care hrănesc vițeii mici.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Investiția s-a ridicat la peste 1,7 milioane de euro, iar fermierii povestesc că au așteptat doi ani, pentru analiza și aprobarea proiectului cu fonduri europene. Conform cerințelor de finanțare, ei ar fi venit cu o treime din valoarea investiției, așa cum reiese din contract. Doar că din moment ce a durat mai bine de 24 de luni să primească banii, s-au trezit că trebuie să vină cu un aport financiar mai mare decât plănuiau inițial. Vestea a venit după ce luaseră un credit mare de la bancă, pentru care au gajat cu terenul și alte active.
Mircea Dumitru, fermier: „500 de mii de euro finanţarea noastră şi 1 milion 220 de mii, de la AFIR, 30-70 am prins, dar am am ajuns de fapt la 50-50, vă dau exemplu doar de la curs euro, era mult mai mic când am depus dosarul, şi când ni s-a aprobat euro era aproape 5 lei. Cum să obţină un fermier, un băiat, cum e el, el m-a avut pe mine”.
Fiecare proiect presupune și o serie se cheltuieli neeligibile, care cad exclusiv în sarcina beneficiarului, și dacă aprobarea documentației durează mult, unii fermieri ar putea colapsa, dacă se bazează doar pe sprijin de la bancă.
Marian Șamit, fermier: „La noi, lucrarea efectivă durează 6 luni, 8 luni, şi să faci toate actele şi să iei toate autorizările a durat aproape doi ani”.
Aproape jumătate, adică 44% din toți banii nerambursabili primiți de țara noastră de la Uniunea Europeană în ultimii 17 ani au mers la agricultură. Uniunea a plătit României fonduri europene de aproape 40 de miliarde de euro. Per total, în toate domeniile, România a absorbit fonduri europene de 90,8 miliarde de euro, dar a și plătit la bugetul Uniunii Europene peste 29 de miliarde de euro.
Cristiana Constantinescu, director de programe AFIR: „Așa că fermierii pot fi descurajați, mai ales dacă la mijloc e vorba de sume mari. Acest bărbat spune că a avut noroc de un consultant bun, care s-a ținut de capul lui, pentru a putea lua fonduri de jumătate de milion de euro cu care să își poată cumpăra un tractor modern, cu semănătoare și remorcă. Abia după ce le-a văzut pe teren a răsuflat ușurat”.
Fermier: „La început mi se părea foarte, foarte greu. Tatăl meu a pornit cu două vaci, câteva oi, fermă mică, acum e diferenţă uriaşă, am ajuns la 100 de animale”.
Din cele 40 de miliarde luate în 17 ani, în agricultură, peste 22 de miliarde sunt plăți directe către fermieri, sub formă de subvenții pentru terenuri și animale. Restul de 18 miliarde sunt bani acordați prin proiecte de investiții, în procesare, aparatură, zootehnie, pomicultură și irigații. În agricultură rata de insucces este cea mai mică, față de alte ramuri ale economiei, gradul de absorbție fiind de 80%.
Sursa: Pro TV
Etichete: uniunea europeana, fermieri, bani europeni,
Dată publicare:
18-05-2024 19:44