Săptămâna de lucru ar putea avea doar patru zile pentru cei care se înțeleg cu șefii să muncească 10 ore, de luni până joi

×
Publicitate

Săptămâna de lucru ar putea avea doar patru zile pentru cei care se înțeleg cu șefii să muncească 10 ore, de luni până joi. Ideea este susținută de un proiect de lege depus la Senat.

Inițiativa vine în contextul în care pe piața muncii au apărut semnale clare că atât angajații, cât și angajatorii își doresc un program mult mai flexibil. De altfel, mulți dintre cei care au lucrat de acasă pe perioada stării de alertă s-au obișnuit așa, deși s-au ridicat restricțiile.

Conform proiectului de lege, salariații cu normă întreagă, care trebuie să muncească 40 de ore pe săptămână, și-ar putea repartiza timpul de lucru în patru zile, de comun acord cu angajatorul. Ideea este discutată și în birourile unui producător de subansamble auto din Brașov.

La o companie din Timișoara, managerul îi consultă deja pe angajați.

Ionuț Movilă, CEO al unei firme de IT: ”Nu punem accent pe numărul de ore, mai mult ne interesează productivitatea și ce dă un om, rezultatele în urma muncii lui, decât timpul de lucru."

Sebastian Șucu, programator: ”Productivi nu putem fi 10 ore pe zi, productiv poți să fii primele trei, patru ore."

Săptămâna de lucru de patru zile a fost adoptată deja în Belgia, iar în Islanda, Marea Britanie și Spania a fost testată cu succes.

Florin Drăgan, rector al Universității Politehnica Timișoara: ”Poți să ai oameni mai implicați, mai angajați în activitățile pe care le duc, pentru că știu că au mai mult timp liber pentru ei și pentru familii."

Inițiatorii legii au în vedere inclusiv economiile pe care le-ar face firmele.

Daniel Fenechiu, senator PNL, inițiator al proiectului de lege: ”Cea de-a cincea zi înseamnă costuri suplimentare. Mă refer la costuri logistice, energie, energia e scumpă, gaze, costuri administrative."

Dumitra Ionescu, ITM Prahova: "Practic, această modificare a normelor Codului Muncii poate fi privită ca o modalitate concretă de flexibilizare a relațiilor de muncă, astfel încât atât interesele angajatorilor, cât și ale angajaților să fie satisfacute în egală măsură."

Odată cu ridicarea stării de alertă, multe firme regândesc programul de lucru al angajaților.

Cristian Popescu, directorul unei companii: "O să facem o combinație între telemuncă și un program la birou."

Angajată: "Am apreciat posibilitatea de a munci de acasă."

Timp de doi ani, angajaţii români au experimentat munca de la distanţă, iar multora le-a plăcut. 38% ar prefera să lucreze doar de acasă și în continuare, arată ultimul sondaj realizat de BestJobs. Restul ar opta pentru întoarcerea la birou sau un model hibrid.

Articol recomandat de sport.ro
„Rusia suferă primele înfrângeri!” Lovitură puternică primită de armata lui Putin
„Rusia suferă primele înfrângeri!” Lovitură puternică primită de armata lui Putin
Citește și...
Ce se va întâmpla cu activitățile didactice din instituțiile de învățământ superior după renunțarea la restricții

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat că începând de miercuri instituţiile de învăţământ superior vor reveni la activităţi didactice cu prezenţă fizică.

 

Dezastru la examinările pentru Evaluarea Națională. În unele județe, peste jumătate dintre elevi nu au luat notă de trecere

Pentru că peste câteva săptămâni, elevii de clasa a VII-a vor susține simulările la Evaluarea Națională, mai multe școli au organizat examinări, ca să afle dacă sunt pregătiți. Iar rezultatele sunt dezastruoase, mai ales în mediul rural.  

Aproape 6.500 de profesori din România au peste 65 de ani și se adaptează vremurilor. ”De asta suntem, să învățăm tot timpul”

Aproape 6.500 de cadre didactice au peste 65 de ani - vârsta la care ar fi trebuit să iasă la pensie, potrivit unei statistici a Ministerului Educației, de anul trecut.  

Recomandări
LIVE ACUM. Ministrul interimar Dragoș Pîslaru: România va avea o absorbție de peste 90% din fondurile nerambursabile PNRR

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat, marți, stadiul proiectelor PNRR, anunțând o rată de absorbție de peste 90% pe componenta de grant, dar și riscuri legate de reformele nerealizate.

Reacția lui Nicușor Dan după ce a primit-o pe Angela Merkel la Palatul Cotroceni. Ce subiecte au abordat în timpul întâlnirii

Președintele României, Nicușor Dan, a avut marți, la Palatul Cotroceni, o întâlnire cu fostul cancelar federal al Germaniei, Angela Merkel.

Autostrăzile care au ieşit din PNRR: Ce se întâmplă cu proiectele întârziate şi cât va plăti România pentru ele

A7 Bacău–Pașcani și A1 Margina–Holdea au ratat termenul-limită al PNRR, dar șantierele nu se opresc.