Banca Mondială: din 12 ani de școală, elevii români învață doar în 9 ani și jumătate

×
Codul embed a fost copiat

Elevii din România merg ani buni la şcoală fără să înveţe mai nimic. Asta susţin experţii Băncii Mondiale, care au lansat, la Bucureşti, raportul privind Dezvoltarea Globală, ce are ca tema educaţia.

Prezent la eveniment, preşedintele Klaus Iohannis a tras şi el un semnal de alarmă, vorbind despre analfabetismul funcţional, extrem de mare în rândul tinerilor, dar care se reflectă şi în înaltele sfere ale politicii româneşti.

România este pe primul loc în Europa la abandon şcolar şi foarte aproape de ultimul, atunci când vine vorba de rezolvarea problemelor simpleşi practice sau de înţelegerea unui text citit.

Raportul Băncii Mondiale atrage atenţia autorităţilor că a merge la şcoală nu este totuna cu a învăţa. Iar dintre ţările analizate, România se pare că are mari probleme la acest capitol.

Hasley Rogers, co-autor al Raportului, Banca Mondială: În România, media anilor de şcoală pentru tinerii adulţi este de 12 ani, dar dacă ajustezi asta la timpul de învăţare, sunt de fapt doar 9 ani şi jumătate. Trebuie să schimbaţi felul în care profesorii sunt pregătiţi, ca să ştie cum să predea noul curriculum, trebuie să schimbaţi modul în care sunt evaluaţi profesorii şi elevii."

Citește și
invatamantul finlandez
Școala: Absență nemotivată, partea a II-a! Modelul finlandez: un profesor are salariul între 3500 şi 5000 de €

Economistul Băncii Mondiale a mai spus că doar majorarea salariilor pentru profesori nu este o soluţie, dând exemplul Indoneziei, care a dublat lefurile dascălilor în 2005.

Hasley Rogers, co-autor al Raportului, Banca Mondială: „Dublarea salariilor nu a dus la nicio îmbunătăţire a competenţelor profesorilor, a efortului depus de ei sau în performanţele elevilor. Iar asta a costat miliarde de dolari."

Preşedintele a arătat şi el către guvernanţi.

Klaus Iohannis, preşedintele României: „Sistemul educațional trebuie să aibă capacitatea de a face o diferență reală în nivelul de cunoștințe al copiilor, nu doar să bifeze un număr de ani petrecuți pe băncile școlii. Un studiu din 2016 ne avertiza că ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în înaltele sfere ale politicii românești.”

Analfabetismul funcţional înseamnă că elevii nu ştiu să rezolve o problemă simplă de aritmetică sau să înţeleagă un text la prima citire. Trei testări internaţionale PISA consecutive, în 2009, 2012 şi 2015 au arătat că doar 58% dintre tinerii de 15 ani au cunoştinţele de bază dobândite în şcoală. Prin comparaţie, în Japonia 99% dintre elevi ating acest nivel.

Preşedintele a vorbit şi despre cum România e campioana la abandonul şcolar, cu aluzie directă la gafa premierului Viorica Dancila.

Klaus Iohannis, preşedintele României: „Continuăm să ne îndepărtăm de obiectivul Europa 2020 sau 20-20, cum se spune mai nou, în domeniul părăsirii timpurii a școlii, cu o cifră de peste 18%.”

Raportul Băncii Mondiale recomandă implicarea angajatorilor în procesul de învăţare, atragerea şi menţinerea celor mai buni absolvenţi spre cariera didactică, investiţii mai mari, mai ales în mediul rural şi în oraşele mici, continuarea politicilor bune, indiferent de cine este la guvernare.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Școala: Absență nemotivată, partea III! Ce are de învăţat România de la Finlanda, care predă deja învăţământul viitorului
Școala: Absență nemotivată, partea III! Ce are de învăţat România de la Finlanda, care predă deja învăţământul viitorului

Invatamantul viitorului va fi personalizat. Fiecarui copil i se vor descoperi abilitatile in care exceleaza, iar scoala il va ajuta sa-si atinga potentialul maxim.

Școala: Absență nemotivată, partea a II-a! Modelul finlandez: un profesor are salariul între 3500 şi 5000 de €
Școala: Absență nemotivată, partea a II-a! Modelul finlandez: un profesor are salariul între 3500 şi 5000 de €

În urmă cu doi ani, în Finlanda s-a schimbat curricula, adică acel concept pentru întreg traseul educaţional al elevilor, iar copiii au căpătat mai mult responsabilităţi.

Școala: Absență nemotivată, partea I! Cum a ajuns România corigentă la educaţie
Școala: Absență nemotivată, partea I! Cum a ajuns România corigentă la educaţie

În fiecare an România da corigenta la educaţie: evaluările internaţionale ne arată că venim din ce în ce mai nepregătiţi la examen. Copiii stau ore întregi în clase scriind, în continuare, după dictare lecţii pe care de foarte multe ori nu le înţeleg.

România cade în fiecare an examenul la capitolul educaţie. Lecția predată de Finlanda
România cade în fiecare an examenul la capitolul educaţie. Lecția predată de Finlanda

România a căzut toate evaluările internaționale din educație, un domeniu care așteaptă de 28 de ani să fie reformat.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.