Ora de iarnă 2024. De ce dăm ceasurile înapoi și tot ce trebuie să știi despre schimbarea orei
România se pregătește pentru trecerea anuală la ora de iarnă, un eveniment care marchează sfârșitul perioadei de vară și aduce cu sine cea mai lungă zi din an - de 25 de ore.
În noaptea de 26 spre 27 octombrie 2024, ceasurile se vor da înapoi cu o oră, ora 4:00 devenind ora 3:00, marcând astfel revenirea la Timpul Legal Român.
De ce se schimbă ora
Schimbarea orei în România are o istorie care se întinde pe parcursul a nouă decenii, cu primul asemenea eveniment înregistrat în 1932. Deși practica a fost întreruptă între 1941 și 1979, sistemul actual de modificare a orei face parte dintr-o tradiție europeană mai largă, care își are originile în timpul Primului Război Mondial. Germania a fost pionierul acestei practici în 1916, implementând-o ca măsură de economisire a combustibilului și energiei electrice, fiind urmată rapid de alte națiuni europene.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
În prezent, aproximativ o treime dintre țările lumii practică această schimbare bianuală a orei, cu o concentrare semnificativă în Europa. Doar șapte țări europene au ales să nu adopte acest sistem: Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Islanda, Rusia și Turcia. România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, continuă această practică în conformitate cu directivele europene.
Impactul asupra vieții cotidiene și adaptarea organismului
Schimbarea orei poate avea efecte semnificative asupra organismului uman, chiar și în cazul aparent favorabil al câștigării unei ore de somn. Medicii avertizează că această tranziție poate genera probleme de concentrare, somnolență și dificultăți de memorare, efecte care pot persista între o zi și o săptămână.
Pentru o adaptare mai ușoară, specialiștii recomandă o modificare graduală a programului de somn în săptămâna premergătoare schimbării, cu ajustări de 10-15 minute pe zi. Este esențială expunerea la lumina naturală și menținerea unui program regulat de activitate fizică ușoară. În cazul transportului feroviar, trenurile aflate în circulație vor efectua opriri temporare în stații pentru a se alinia noului orar.
Perspectivele abandonării sistemului
Deși există un sentiment crescând de nemulțumire față de practica schimbării orei, renunțarea la acest sistem rămâne deocamdată în sfera proiectelor nefinalizate. În 2018, un sondaj european a arătat că 84% dintre cei 4,6 milioane de respondenți s-au pronunțat în favoarea abandonării acestei practici, inclusiv 78% dintre românii participanți. Parlamentul European a recomandat renunțarea la schimbarea sezonieră începând cu 2021, însă lipsa unui consens politic la nivelul UE a împiedicat implementarea acestei decizii.
Comisia Europeană susține că măsurile actuale privind ora de vară sunt menite să optimizeze utilizarea luminii naturale disponibile, însă tot mai multe voci contestă beneficiile reale ale acestui sistem. În ciuda dezbaterilor intense și a propunerilor legislative, nu există încă un calendar concret pentru abandonarea acestei practici la nivel european.
Până la o eventuală schimbare a sistemului actual, România va continua să aplice modificările bianuale ale orei, cu următoarea schimbare programată pentru primăvara anului 2025, când în noaptea de 29 spre 30 martie se va face trecerea la ora de vară.