O plajă îngropată de erupţia Vezuviului a fost redeschisă pentru public. "Un loc extraordinar şi unic în lume"
O plajă romană antică, care a fost îngropată de erupţia Muntelui Vezuviu din anul 79 d.Hr., a fost redeschisă pentru public în parcul arheologic Herculaneum din sudul Italiei.
Plaja a fost repusă în funcţiune după ce lucrările de conservare din ultimii ani i-au restabilit nivelul original, inclusiv prin readucerea nisipului, scopul fiind acela de a le oferi vizitatorilor experienţa de a se plimba pe plajă aproape aşa cum era înainte de erupţie.
Herculaneum este un sit mai mic şi mai puţin cunoscut decât Pompeiul din apropiere şi, spre deosebire de vecinul său, primele victime ale Vezuviului au fost descoperite acolo abia în timpul săpăturilor din anii 1980 şi 1990, când au fost găsite scheletele a peste 300 de persoane în mai multe magazii de bărci, unde se crede că acestea s-au adăpostit în timp ce aşteptau să fie salvate pe mare de armata lui Pliniu cel Bătrân, comandantul naval roman care a încercat să salveze locuitorii celor două oraşe.
Una dintre victime a ajuns să fie cunoscută sub numele de "doamna cu inele" din cauza bijuteriilor găsite pe degetele ei.
Rămăşiţele unui bărbat ucis la doar câţiva paşi de ţărm, care astăzi se află la câteva sute de metri distanţă, au fost găsite în timpul săpăturilor din 2021, primele în acest loc în aproape 30 de ani.
"Plaja antică este un loc extraordinar şi unic în lume", a declarat Francesco Sirano, directorul parcului arheologic.
"Dacă privim spre locul unde a fost odată marea, devenim exploratori moderni ai imensei pături de flux vulcanic care a acoperit oraşul în câteva ore, împărtăşind aproape sentimentul de anihilare totală", a mai spus acesta.
Herculaneum, care a fost redescoperit în timpul săpării unui puţ la începutul secolului al XVIII-lea, se spune că a fost mai bogat decât Pompei, fiind excavate vile somptuoase decorate cu fresce şi podele din mozaic - inclusiv Casa Bicentenarului, care a fost descoperită în 1938.
Alte descoperiri au inclus materii organice de fructe şi pâine, precum şi mobilier din lemn şi sute de suluri de papirus carbonizate. În aprilie, cercetătorii au declarat că au descifrat pasaje dintr-un pergament de papirus, care au făcut lumină asupra ultimelor ore de viaţă ale lui Platon, o figură importantă în istoria filozofiei occidentale.
