Ferma este administrată de două generații ale familiei Schomburg, care au decis în mod deliberat să renunțe la roboții de muls, relatează farmer.pl. Aceasta ar putea fi singura fermă de lapte de asemenea dimensiuni din Uniunea Europeană care funcționează fără sisteme robotizate de muls. În prezent, exploatația are un efectiv de 1.300 de vaci de lapte, repartizate în șase locații. Cea mai mare și mai nouă adăpostire, construită în 2022, are o capacitate de 700 de animale. Și celelalte spații sunt relativ moderne și respectă standardele actuale privind creșterea animalelor și bunăstarea acestora.

De ce au renunțat, totuși, la roboții de muls

Decizia a fost luată în urma unor experiențe nesatisfăcătoare cu aceste echipamente. Potrivit publicației germane, familia Schomburg a încercat de două ori să folosească tehnologia, însă rezultatele nu au fost cele așteptate.

În perioada 2012-2015, familia a investit într-un sistem robotizat de muls, instalat într-unul dintre grajduri. Defecțiunile repetate, perioadele în care utilajele nu funcționau și dificultățile de organizare a muncii, astfel încât animalele să fie mulse la timp, iar laptele să ajungă la procesator conform programului, i-au determinat pe fermieri să renunțe la sistem.

O a doua încercare a avut loc în 2021, când familia a cumpărat de la alți fermieri un grajd modern, deja echipat cu un sistem automat de muls. Roboții proveneau de la un alt producător decât cei testați anterior, dar nici aceștia nu au corespuns așteptărilor noilor proprietari. După un an și jumătate, instalația de muls a fost scoasă definitiv din grajd.

Recomandări Video

Angajați din România și Azerbaidjan mulg 1.300 de vaci

De atunci, familia Schomburg se bazează exclusiv pe angajați, nu pe roboți. Ferma are 35 de salariați care mulg vacile cu ajutorul aparatelor de muls cu furtun, într-un sistem organizat în trei schimburi.

Potrivit modelului de organizare folosit de fermă, numărul angajaților acoperă deja 110-120% din necesarul de personal. Astfel, dacă un mulgător se îmbolnăvește sau lipsește din motive neprevăzute, activitatea nu este perturbată. Angajații disponibili sunt repartizați la alte sarcini, precum operarea utilajelor sau îngrijirea vițeilor.

Familia recunoaște că, în prezent, este dificil să găsească angajați care să aibă deja experiență în mulsul vacilor. În Europa Centrală și de Est, acest lucru este aproape imposibil, susțin fermierii. De aceea, în ultimii aproximativ zece ani, au recrutat în principal mulgători din România, dar și din Balcani și din țări asiatice.

În prezent, la fermă lucrează 14 mulgători români și trei din Azerbaidjan, potrivit Agrarheute.

De-a lungul anilor, familia a construit o rețea de aproximativ 60 de lucrători români care revin periodic la fermă, în funcție de sezon și de disponibilitatea locurilor de muncă. Aceștia își recomandă rudele și prietenii care vor să câștige bani muncind în vestul Europei.

Colaborarea îndelungată a făcut ca fiica tinerei generații care preia afacerea să vorbească fluent românește. Ceilalți membri ai familiei cunosc câteva expresii de bază și folosesc aplicații de traducere pe telefon pentru a comunica zilnic cu angajații.

Pentru că activitatea fermei și veniturile familiei depind de personalul străin, proprietarii pun accent pe un mediu de lucru plăcut. De 15 ani, unul dintre membrii familiei ia masa de prânz împreună cu angajații. Recent, familia a cumpărat și o clădire suplimentară, pe care o va folosi drept spațiu de recreere și socializare pentru personal.

Producție de peste 12.000 de kilograme de lapte pe vacă

Renunțarea la roboții de muls nu înseamnă că ferma evită tehnologia modernă. Dimpotrivă, în grajduri sunt instalate sisteme de monitorizare a sănătății vacilor, care permit depistarea timpurie a unor posibile boli sau probleme. Cu toate acestea, fermierii consideră că interacțiunea zilnică și directă dintre animale și îngrijitori contribuie decisiv la menținerea sănătății și a bunăstării efectivului.

Modelul de funcționare al fermei din Saxonia Inferioară aduce rezultate bune în ceea ce privește producția. Potrivit proprietarilor, cantitatea medie de lapte depășește 12.000 de kilograme pe vacă.

Familia nu își mărește efectivul prin creșterea propriilor juninci, ci cumpără animale de la crescători de bovine în care are încredere.

Prețul laptelui pune presiune pe profitabilitate

Ferma Weserbergland Milch a fost înființată în 1986, cu 18 vaci și șapte scroafe. În prezent, exploatația produce lapte cu ajutorul unui efectiv de 1.300 de vaci.

Cu toate acestea, organizarea eficientă a activității și productivitatea ridicată nu mai garantează profitul, din cauza prețurilor mici oferite pentru lapte.

Din perspectiva fermierilor, un preț de aproximativ 32 de eurocenți pe kilogram este insuficient. Pentru ca activitatea să fie sustenabilă și să le ofere siguranță financiară, prețul ar trebui să ajungă la cel puțin 40 de eurocenți pe kilogram.

Chiar și în aceste condiții, familia Schomburg nu intenționează să-și schimbe strategia. Fermierii din Ottenstein vor să continue să se bazeze pe oameni, nu pe utilaje robotizate pe care le consideră insuficient de fiabile, relatează Agrarheute.