De două ori a fost aruncat în apă de valurile imense care amenințau să îi răstoarne ambarcațiunea, potrivit The Guardian.
„Valuri uriașe, mult mai înalte decât barca, mă loveau din ambele părți. Dar nu mi-a fost frică, pentru că nu mi-am pierdut niciodată credința și nu am încetat să mă rog”, spune el.
Stând în mica sa barcă de pescuit, având doar câteva provizii și credința care îl ținea în viață, pescarul de pe un mic atol din Insulele Cook spune că cel mai greu a fost să nu știe unde îl va duce oceanul. Cu toate acestea, nu a crezut niciodată că totul s-a terminat. „Nu mi-am pierdut speranța. Doar m-am simțit trist”, spune Apiuta.
Pescarul a fost salvat pe 18 iunie, după ce motorul bărcii sale din aluminiu, lungă de patru metri, s-a defectat în timpul unei ieșiri de pescuit în solitar. În cele din urmă, a fost localizat de forțele aeriene ale Noii Zeelande și salvat de un vas de pescuit taiwanez.
Calvarul său a început pe 11 iunie, pe insula sa natală, Pukapuka, aflată la aproximativ 1.140 de kilometri nord-vest de Rarotonga, la jumătatea distanței dintre Noua Zeelandă și Hawaii. După un meci de volei, s-a întors acasă, și-a pregătit echipamentul de pescuit și a ieșit în larg. Vântul era puternic, iar el a urmărit câteva păsări care zburau deasupra apei, semn că în zonă se aflau pești. La scurt timp, motorul a început să dea semne de defecțiune. „Scotea un zgomot ca și cum ar fi tușit”, a povestit el.
Până atunci reușise să prindă câțiva pești, însă, odată cu lăsarea întunericului, motorul s-a oprit complet. Nu avea unelte pentru a-l repara, iar vântul se întețea.
„M-am gândit: «Să sar în apă și să înot până la insulă?» Nu cred că aș fi reușit.”
Opt zile de luptă cu frigul, foamea și valurile uriașe
Încet, luminile insulei Pukapuka au dispărut în depărtare. În prima noapte, gândurile îi erau ocupate de ceea ce urma să facă pentru a supraviețui.
„Prima noapte nu a fost atât de rea precum zilele care au urmat”, spune el.
Zilele următoare au fost cele mai dificile. S-a confruntat cu o mare înfuriată, cu frigul pătrunzător și cu ploi neîncetate. Când valurile se spărgeau peste el, Apiuta stătea cât mai jos în barcă pentru a nu fi măturat de apă.
„Valurile erau uriașe”, spune el. În timpul furtunilor, tot ce putea face era să mențină barca în echilibru și să scoată apa care pătrundea în interior. A supraviețuit cu ceea ce avea la bord: două sticle cu apă, o găleată, echipamentul de pescuit, o ladă frigorifică și un cearșaf.
A mâncat bucăți mici de pește crud pe care le-a prins și a colectat apa de ploaie în găleată. Pentru a se proteja de frig, a folosit cearșaful și lada frigorifică.
„Noaptea nu puteam face nimic. Înghețam acolo.” Pe tot parcursul încercării sale, s-a rugat. A cerut un semn – o barcă de pescuit, un iaht, orice i-ar fi putut aduce ajutor.
Lumina din depărtare și salvarea miraculoasă
În a treia zi, după rugăciunea de seară, a văzut o lumină în depărtare: o navă de pescuit.
Bărbatul de 42 de ani spune că a fost „atât de fericit” și a vâslit disperat spre ea. Însă vântul l-a împins în direcția opusă, iar nava a dispărut din câmpul său vizual.
Zilele au continuat să treacă, iar el s-a concentrat pe economisirea apei, pe menținerea căldurii și pe păstrarea bărcii la suprafață. În cea de-a opta zi, a auzit un avion și cerul s-a înseninat. Avionul forțelor aeriene ale Noii Zeelande a survolat zona și a alertat vasele de pescuit din apropiere pentru a începe căutările.
O navă taiwaneză s-a apropiat, iar Apiuta a fluierat până când unul dintre membrii echipajului l-a auzit și a îndreptat o lanternă spre barca lui. După șapte nopți și opt zile petrecute singur în ocean, Apiuta a fost găsit. Odată urcat la bord în siguranță, a făcut un duș, a mâncat și și-a contactat familia. Prima persoană pe care a sunat-o a fost partenera sa.
„Primul lucru pe care l-am spus a fost: «Iubito, sunt bine».”
Apiuta a fost dus în Noua Zeelandă și urmează să se întoarcă în curând acasă. Spune că, bineînțeles, va continua să pescuiască, însă cu mai multă prudență.
„Nu uitați lanterna, vesta de salvare. Nu uitați pelerina de ploaie. Și spuneți-vă rugăciunea înainte să plecați la pescuit.”
