Alături de Albania și Turcia, România a depus la UNESCO dosarul prin care această tehnică de înfrumusețare a veșmintelor să fie recunoscută și protejată la nivel internațional.
Recunoașterea originii ar putea deschide calea unor colaborări între marii designeri și femeile care încă mai cos și croșetează.
Din vremuri vechi, toate hainele, fețele de masă, cuverturile și covoarele lucrate în casă aveau nevoie de tivuri rezistente. Așa au apărut micile bijuterii brodate numite în popor - în funcție de regiunea geografică - bibiluri, cheițe, zăfșori, zimți sau horbote. Sunt dantele lucrate cu acul sau croșeta care împiedică deșirarea pânzei. În Țara Făgărașului li se spune colțișori sau rețe.
Elisabeta Cucu, dantelăreasă din Țara Făgărașului: „Eu lucrez la o cămașă, fac colțișori cu acul de croșetat, la guler.”
Această tehnică migăloasă se regăsește și în tradiția altor țări, astfel că România, Albania și Turcia au depus împreună la UNESCO dosarul prin care „găteala tivurilor” - sau „oya” cum îi spun turcii - să fie înscrisă pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității. Astfel, bucăți de dantelă lucrate manual ar fi protejate de contrafaceri automatizate, spun cei care vor să promoveze autenticitatea în acest vechi meșteșug.
Ioana Corduneanu, Asociația „Semne Cusute": „Vom fi un grup de țări care vom striga: Hei, este a noastră! Vă rugăm, respectați-o, faceți-o cum trebuie și povestiți de unde o aveți, de unde v-ați inspirat.”
Introducerea în lista UNESCO ar putea deschide calea unor colaborări cu designeri de prestigiu. Această manșetă, lucrată cu acul acum 100 de ani, cu inserții de mărgele de sticlă aduse de la Paris, ar putea face furori pe podium. Iar colțișorii din Transilvania chiar au ajuns în garderoba regală britanică.
Alina Zară, Muzeul de Pânze și Povești: „Am făcut la un moment dat o colecție de batiste pentru Prințul Charles, actualul Rege Charles.”
Maria Barbu, dantelăreasă din Țara Făgărașului: „Este din etamină și tivită cu colțișori, i-am făcut din bumbac. Și pui colțișorul într-un buzunar de sacou, așa.”
La Mândra, în Țara Făgărașului, femeile au păstrat o colecție cu „găteli” inventate de-a lungul vremii de bunicile și străbunicile lor.
Comitetul UNESCO are la dispoziție un an și jumătate pentru a decide dacă include „Găteala tivului” în lista patrimoniului imaterial universal.
