Efectele încălzirii globale se resimt în Alpi. Țara care riscă să-și piardă toţi gheţarii în 45 de ani

62302818
Shutterstock

Austria şi-ar putea pierde toţi gheţarii în 45 de ani, a avertizat vineri Clubul său alpin, în condiţiile în care doi dintre gheţarii din ţară s-au micşorat anul trecut cu peste 100 de metri, informează AFP.  

Există o îngrijorare la nivel mondial cu privire la efectul încălzirii globale asupra gheţarilor planetei, iar cel mai recent raport al Clubului Alpin din Austria (OeAV) dezvăluie o retragere dramatică a gheţarilor din această ţară în ultimii şapte ani.

Studiul arată că 93 de gheţari austrieci observaţi de către organizaţie s-au retras în medie cu 23,9 metri anul trecut, a treia cea mai mare topire a gheţarilor de la debutul măsurătorilor în 1891.

2022 a fost cel mai nefast an pentru topirea gheţarilor în Austria, cu o retragere medie de 28,7 metri.

În faţa încălzirii extreme din Alpi, gheţarii ar putea să dispară practic în 45 de ani, avertizează Clubul alpin, pentru care măsurile de protecţie a climei au fost luate prea târziu.

„În 40-45 de ani, practic întreaga Austrie va fi lipsită de gheţari", a declarat vineri presei Andreas Kellerer-Pirklbauer, şeful serviciului de măsurare a gheţarilor din cadrul Clubului alpin.

În 2017, gheţarii austrieci s-au topit în medie cu 25,2 metri, a doua cea mai mare topire înregistrată vreodată, potrivit Clubului alpin.

Anul trecut, doi dintre gheţarii din ţară s-au micşorat cu peste 100 metri: Pasterze a pierdut 203,5 metri, iar Retenbachferner 127 metri.

OeAV a cerut o mai bună protecţie a gheţarilor, subliniind că biodiversitatea din regiunile alpine este supusă unui stres constant din cauza construcţiei de noi teleschiuri şi a concentrării staţiunilor de schi.

Potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), marii gheţari ai planetei se confruntă în bloc cu o topire fără precedent de când au început măsurătorile în anii 1950, o situaţie care a devenit "extremă" în vestul Americii de Nord şi în Europa.

În Elveţia, gheţarii alpini au pierdut 10% din volum doar în ultimii doi ani.

Articol recomandat de sport.ro
Micky van de Ven s-a afișat cu noua iubită înainte de Mondial
Micky van de Ven s-a afișat cu noua iubită înainte de Mondial
Funded by the European Union
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Citește și...
Pașaport temporar sau simplu electronic. Care este diferența și ce să alegi

Atunci când ai nevoie de un pașaport, ai de ales între varianta electronică și cea temporară.

Câte zile de concediu ai legal în 2026. Ce drepturi au angajații

Concediul de odihnă, zilele rămase nefolosite sau compensarea acestora la plecarea din companie sunt printre cele mai frecvente neclarități legate de drepturile angajaților. 

Cât costă rovinieta în 2026. Lista completă de prețuri actualizate

Șoferii care circulă în rețeaua de drumuri naționale sunt obligați prin lege să plătească taxa de utilizare a infrastructurii de transport rutier și de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, care se regăsește în prețul rovinietei. 

Recomandări
Noi detalii din dosarul șefului Armatei. Ar fi ajutat fiica unui general să treacă de la taxă la buget, la facultate

Șeful Statului Major al Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, a fost audiat la Direcția Națională Anticorupție, secția militară, ca suspect într-un dosar complicitate la uzurparea funcției. 

Proteste ale angajaților de la Finanțe față de noua grilă de salarizare. „Avem 7.200 net și ar urma să scădem la 5.000”

Angajaţii de la Finanţe au protestat, marți dimineaţă, în mai multe oraşe. Aceștia susţin că noua grilă de salarizare, aflată încă în pregătire la Ministerul Muncii, ar urma să le scadă considerabil veniturile.

SUA vor să plaseze și mai multe arme nucleare în Europa - FT. Statele care s-au oferit să le găzduiască

Statele Unite iau în calcul trimiterea de arme nucleare în noi state europene membre NATO, într-o mișcare menită să reasigure aliații că reducerea sprijinului militar convențional american nu înseamnă slăbirea garanțiilor de securitate.