De ce se consideră că 13 aduce ghinion? Un sociolog american explică de unde vine reputaţia numărului

De asemenea, mulţi occidentali îşi modifică comportamentele în ziua de 13, mai ales dacă este vorba de vineri. Sigur că uneori se întâmplă lucruri rele la această dată, dar nu există nicio dovadă că acestea se întâmplă în mod disproporţionat, scrie Barry Markovsky, profesor emerit de sociologie la Universitatea Carolina de Sud într-un articol publicat de platforma „The Conversation”.

„În calitate de sociolog specializat în psihologie socială şi procese de grup, nu sunt atât de interesat de temerile şi obsesiile individuale. Ceea ce mă fascinează este atunci când milioane de oameni împărtăşesc aceeaşi concepţie greşită, în măsura în care aceasta afectează comportamentul pe scară largă. Aceasta este puterea lui 13”, arată profesorul.

Originile superstiţiei

Numărul 13 poate fi asociat cu unii invitaţi celebri, dar nedoriţi, la cină. În mitologia nordică, zeul Loki a fost al 13-lea care a ajuns la un ospăţ în Valhalla, unde a păcălit un alt participant să îl ucidă pe zeul Baldur. În creştinism, Iuda - apostolul care l-a trădat pe Iisus - a fost al 13-lea invitat la Cina cea de Taină.

Dar adevărul este că procesele socio-culturale pot asocia ghinionul cu orice număr. Când condiţiile sunt favorabile, un zvon sau o superstiţie îşi generează propria realitate socială, rostogolindu-se ca un bulgăre de zăpadă şi ajungând o legendă urbană pe măsură ce trece timpul.

Citește și

Unde să pui uscătorul de rufe în casă pentru o uscare mai rapidă. Metode prin care să scapi de mirosul de igrasie din haine

În Japonia, numărul 9 este cel considerat ca purtând ghinion, probabil pentru că sună asemănător cu cuvântul japonez care înseamnă „suferinţă”. În Italia, este 17 numărul cu ghinion. În China, 4 sună asemănător cu „moarte” şi este evitat în viaţa de zi cu zi mai abitir decât 13 în cultura occidentală - chinezii sunt dispuşi inclusiv să plătească o taxă suplimentară pentru a evita această cifră să figureze în numărul lor de telefon mobil. Şi, dacă 666 este considerat norocos în China, mulţi creştini din întreaga lume îl asociază cu fiara malefică descrisă în Apocalipsă. Există chiar şi un cuvânt pentru frica de 666: hexakosioihexekontahexafobia, arată profesorul Barry Markovsky.

Explicaţii sociale şi psiholoigice

Există mai multe tipuri de fobii specifice, iar oamenii le întreţin din diverse motivaţii psihologice. Ele pot apărea în urma unor experienţe negative directe - teama de albine după ce ai fost înţepat de una, de exemplu. Alţi factori de risc pentru dezvoltarea unei fobii includ faptul de a fi foarte tânăr, de a avea rude cu fobii, de a avea o personalitate mai sensibilă şi de a fi expus la anturajul altor persoane cu fobii.

Reputaţia proastă a lui 13 ar putea fi legată de un sentiment al nefamiliarităţii. În literatura psihologică se numeşte „percepţia anomaliei”. În viaţa de zi cu zi, 13 este mai puţin obişnuit decât 12. Nu există a 13-a lună, nici o riglă de 13 centimetri şi nici a 13-a oră pe cadranul ceasului. În sine, un sentiment de nefamiliaritate nu va cauza o fobie, dar cercetările psihologice arată că oamenii preferă ceea ce este familiar şi defavorizează ceea ce nu este familiar. Asta ar face ca 13 să fie mai uşor de asociat cu atribute negative.

De asemenea, oamenii pot atribui semnificaţii întunecate lui 13 din acelaşi motiv pentru care mulţi cred în „efectele Lunii pline”. Credinţele conform cărora Luna plină influenţează sănătatea mintală, rata criminalităţii, accidentele şi alte calamităţi au fost demontate temeinic. Cu toate acestea, atunci când oamenii caută să îşi confirme convingerile, sunt predispuşi să facă unele conexiuni între factori care nu au legătură între ei. De exemplu, a avea un accident de maşină în timpul unei nopţi cu Lună plină sau într-o zi de vineri 13 face ca evenimentul să pară cu atât mai memorabil şi mai semnificativ. Odată înrădăcinate, astfel de convingeri sunt foarte greu de înlăturat, explică sociologul american.

Există apoi efectele puternice ale influenţelor sociale. Este nevoie de un sat - sau de Twitter - pentru a face ca temerile să se coaguleze în jurul unui număr inofensiv. Apariţia oricărei superstiţii într-un grup social - frica de 13, de a trece pe sub scări, de a nu călca peste o crăpătură, de a bate în lemn etc. - nu se deosebeşte cu nimic de ascensiunea unei „meme”. Deşi acum termenul se referă cel mai adesea la imagini online împărtăşite pe scară largă, el a fost introdus pentru prima dată de biologul Richard Dawkins pentru a ajuta la descrierea modului în care o idee, o inovaţie, o modă sau o altă informaţie se poate răspândi într-o populaţie. În definiţia sa, o memă este similară cu o bucată de cod genetic: se reproduce pe măsură ce este comunicat între oameni, având potenţialul de a suferi mutaţii în versiuni alternative ale sale.

Mema 13 este o simplă informaţie asociată cu ghinionul. Rezonează cu oamenii din motivele prezentate mai sus şi apoi se răspândeşte în întreaga cultură. Odată dobândită, această pseudo-cunoaştere le dă oamenilor un sentiment de control asupra relelor asociate cu ea.

Credinţe greşite, consecinţe adevărate

Grupurile preocupate de relaţii publice par să simtă nevoia de a ceda în faţa superstiţiilor populare, observă profesorul Barry Markovsky. Poate din cauza misiunii aproape tragice a navetei Apollo 13, NASA a încetat să mai numeroteze secvenţial misiunile spaţiale, numind al 13-lea zbor al navetei STS-41-G.

În Belgia, plângerile din partea pasagerilor superstiţioşi au determinat Brussels Airlines să îşi reînnoiască logo-ul în 2006. Acesta era o imagine asemănătoare unei litere "b" formate din 13 puncte. Compania aeriană a adăugat un al 14-lea. Şi, la fel ca la multe alte companii aeriene, numerotarea rândurilor în avioanele sale sare peste numărul 13.

Deoarece superstiţiile sunt în mod inerent false, ele sunt la fel de susceptibile de a face mai mult rău decât de a face bine - luaţi în considerare de exemplu numai prejudiciile în domeniul sănătăţii. 

„Mi-ar plăcea ca organizaţiile influente - poate chiar şi companiile de ascensoare - să avertizeze mai degrabă publicul cu privire la pericolele pe care le implică agăţarea de credinţe false decât să continue să le legitimeze”, conchide sociologul Barry Markovsky.

Articol recomandat de sport.ro

Italienii au reacționat în două cuvinte după ce a fost anunțată înlocuirea lui Cristi Chivu la Inter