Armata a recuperat și dezamorsat 250 de explozibili care au stat încastrați în gheață timp de peste 100 de ani, după ce mai mulți turiști au semnalat descoperirea lor, relatează The Guardian.

Dispozitivele, printre care se numărau obuze de artilerie italiene și bombe de aruncător franceze, au fost recuperate și dezamorsate de militarii Brigăzii Alpine „Julia”, potrivit unui comunicat al acesteia.

Armele provin din așa-numitul „Război Alb”, confruntarea dintre armata austro-ungară și trupele italiene, desfășurată între 1915 și 1918 pe un teren dificil și extrem de friguros.

La mai bine de un secol distanță, în timpul verii, drumeții au semnalat mai multe apariții ale bombelor, în special în zona Canal San Bovo, din Valea Primiero, în estul provinciei Trentino.

Recomandări Video

Ulterior, militarii au desfășurat o amplă operațiune de căutare atât în această zonă, cât și în alte locuri situate la altitudini mari și în apropierea ghețarilor din regiunea Trentino-Alto Adige, în Dolomiți.

Militarii au recuperat și neutralizat 250 de dispozitive explozive, inclusiv „18 obuze de artilerie italiene de 75 mm și 37 de bombe de aruncător Thevetot, un dispozitiv fabricat în Franța, care a fost furnizat și armatei regale italiene în timpul Primului Război Mondial”, a precizat Brigada Alpină „Julia”.

Artefacte uitate, descoperite tot mai des din cauza încălzirii globale

Nu este pentru prima dată când relicve ale Războiului Alb ies la iveală din ghețarii care se topesc și se retrag, un proces care s-a accelerat în ultimii peste zece ani.

„Este în foarte mare măsură o consecință a încălzirii globale”, a declarat Stefano Morosini, profesor la Universitatea din Bergamo și coordonator al proiectelor de patrimoniu din Parcul Național Stelvio, unde au fost descoperiți, de asemenea, unii dintre explozibili.

„În ultimii ani, la sfârșitul fiecărei veri, aceste artefacte periculoase ies la suprafață, iar numărul lor crește de la an la an. Au fost conservate în gheață timp de peste 100 de ani. Unele explodaseră deja, dar multe nu, așa că acum, când reapar, sunt extrem de periculoase”, a mai declarat el.

Recomandarea adresată drumeților și alpiniștilor este să „nu atingă niciodată niciun tip de dispozitiv exploziv pe care l-ar putea găsi, indiferent de locul în care se află” și să anunțe prompt poliția cu privire la orice descoperire.

Istoria Războiului Alb din munții Dolomiți

Războiul Alb s-a desfășurat în principal în Dolomiții din regiunea Trentino-Alto Adige și în Alpii din regiunea Lombardia.

Această perioadă istorică a rămas, în multe privințe, înghețată în timp până în anii 1990, când încălzirea globală a început să scoată la iveală o varietate de relicve perfect conservate, printre care arme, sănii, scrisori și jurnale.

O cazarmă din lemn, amenajată într-o peșteră săpată în vârful muntelui Scorluzzo, un pisc de 3.095 de metri care domină Pasul Stelvio, a reapărut în 2015, după ce gheața care o acoperise timp de aproape un secol s-a topit complet.

Adăpostul fusese închis în grabă la sfârșitul Primului Război Mondial, în noiembrie 1918, iar soldații își abandonaseră majoritatea bunurilor. În interior au fost găsite, într-o stare foarte bună de conservare, paturi din paie, haine, felinare, ziare, cărți poștale, monede și conserve.

Un muzeu dedicat Războiului Alb, în care vor fi expuse aceste relicve, urmează să fie deschis în orașul Bormio în iunie 2027.

Se estimează că Războiul Alb a provocat moartea a peste un milion de oameni, deși se consideră că majoritatea soldaților au murit în avalanșe, au căzut de pe munți sau au pierit din cauza hipotermiei.

În ultimii 15 ani, zeci de cadavre au ieșit la iveală din gheața în curs de topire, unele dintre ele fiind încă îmbrăcate în uniforme militare. În 2017, rudele unui soldat italian au putut să-l înmormânteze după ce documente care îi dezvăluiau identitatea au fost găsite alături de trupul său, pe ghețarul Presena.

Morosini a declarat că temperaturile extreme din timpul verii fac ca accesul la ghețarii din Dolomiți să devină tot mai periculos. Unsprezece persoane au murit în 2022, când o masă uriașă de gheață s-a desprins din ghețarul Marmolada.

„Devine din ce în ce mai imposibil să ajungi la ghețari în timpul verii, din cauza valurilor de căldură foarte îndelungate de la altitudini mari”. „Dacă veniți în această zonă, puteți vedea cât de repede se retrag ghețarii și cât de puternic este impactul schimbărilor climatice”, a spus el.