Ce au descoperit arheologii britanici într-o groapă din perioada vikingă: „S-ar putea să fi fost prezentate drept trofee”

Craniul lui prezintă urmele unei intervenții chirurgicale, transmite marți Live Science.

Această groapă comună poate fi legată de conflictele din secolul IX dintre saxoni și vikingi.

În groapă a fost descoperit, printre alte rămășițe umane, scheletul unui bărbat tânăr, cu vârsta estimată între 17 și 24 de ani, care prezintă o gaură ovală cu diametrul de 3 centimetri în craniu.

Un individ neobișnuit de înalt

Acest individ era neobișnuit de înalt pentru acea perioadă, măsurând 1,95 metri într-o perioadă în care înălțimea medie a bărbaților era de 1,68 metri. ''Acest individ ar fi putut avea o tumoare care i-a afectat glanda pituitară și a cauzat producerea în exces de hormoni de creștere'', susține Trish Biers, osteolog de la Universitatea Cambridge.

Citește și

Vânzările de biciclete au crescut de patru ori odată cu primăvara. Copiii merg la cursuri de pedalat

Gigantismul pituitar este o condiție caracterizată prin producția în exces de hormoni de creștere în adolescență și este provocată, de obicei, de o tumoare benignă denumită adenom.

Acest surplus de hormoni de creștere îi face pe adolescenți să se dezvolte neobișnuit de mult, punând presiune pe sistemul circulator și pe cel osos al organismului care trebuie să mențină un corp mai mare și mai greu.

Prezența unei tumori pituitare benigne ''ar fi dus la creșterea presiunii cerebrale, producând dureri de cap frecvente'', conform lui Biers care este de părere că acest tânăr între 17 și 24 de ani a suferit o intervenție denumită trepanație, prin care a fost tăiată gaura ovală din craniu, în scopul scăderii presiunii cerebrale, procedură ce se aplică în cazul traumelor cerebrale și în ziua de azi.

Groapa a fost descoperită în vara anului 2025 de o echipă de profesori și studenți la arheologie, în cadrul unor săpături de pregătire, în Wandlebury Country Park, la aproximativ 5 kilometri sud de Cambridge.

Săpăturile arheologice anterioare desfășurate în regiune au dus la identificarea unei fortificații cu maluri de pământ din Epoca Fierului, ce era folosită în secolul II d.Hr. Chiar la exteriorul acestei fortificații a fost descoperită groapa comună cu rămășițe umane din perioada vikingă.

Arheologii au descoperit patru schelete umane complete, mai multe cranii fără restul scheletului și o grămadă de oase ale picioarelor, toate provenind de la bărbați tineri, conform unui comunicat dat publicității la 4 februarie de Universitatea Cambridge.

Caracteristicile descoperii, faptul că au fost găsite cranii și membre tăiate, precum și dovezi că acești tineri au fost legați, sugerează faptul că aceștia au avut o moarte violentă, conform lui Oscar Aldred, arheolog la Cambridge Archaeological Unit.

O altă particularitate a acestei gropi comune este și faptul că prezintă, deopotrivă, rămășițe umane complete și incomplete.

''S-ar putea ca aceste capete și membre tăiate să fi fost inițial prezentate drept trofee și apoi au fost înhumate alături de corpurile unor prizonieri executați'', conform lui Oscar Aldred. Aceste membre și capete ''s-ar fi putut afla deja în stare de descompunere când au fost aruncate în groapă'', a adăugat el.

În secolul IX, regiunea în care se află în prezent Cambridge era o zonă de frontieră în războaiele dintre saxoni și vikingi, conform lui Aldred. Un schelet a fost datat cu carbon ca provenind din anii 772 - 891, așa că ''bănuim că această groapă comună ar putea avea legătură cu acele conflicte'', a mai susținut arheologul.

Însă absența urmelor de răni asociate conflictelor medievale arată că bărbații îngropați acolo nu au fost uciși în bătălie.

Cele zece rămășițe omenești descoperite în această groapă comună vor fi analizate în continuare.

Oamenii de știință doresc să folosească tehnici ADN și de analiză chimică pentru a afla mai multe despre starea de sănătate a acestor indivizi și despre originile lor, urmând să se stabilească dacă erau vikingi sau saxoni.