Când vine Moș Crăciun în 2025? Tradiții de Ajun, semnificații și obiceiuri de Crăciun
Suntem la un pas de una dintre cele mai frumoase perioade din an: Crăciunul, momentul în care lăsăm grijile cotidiene și ne bucurăm de o scurtă perioadă petrecută cu cei dragi.
Află când vine Moș Crăciun, dar și care sunt tradițiile și obiceiurile de Ajun.
Când vine Moș Crăciun în 2025
An de an, copiii îl așteaptă pe Moș Crăciun în noaptea de 24 decembrie, adică de Ajun. Anul acesta, Ajunul cade într-o zi de miercuri, așadar, Moș Crăciun va porni la drum începând de miercuri seara, iar copiii își vor găsi darurile sub brad joi dimineața.
Potrivit tradiției, Moșul vine pe furiș, după ce se lasă întunericul și toți copiii dorm. Coboară pe horn sau intră pe ușă când nu îl vede nimeni, lasă cadourile și pleacă mai departe, fără să fie văzut. Se spune că Moș Crăciun reușește într-o singură noapte, ajutat de sania lui trasă de reni, să ajungă la toți copiii din toată lumea.
De ce Moș Crăciun vine în noaptea de Ajun
Moș Crăciun vine în Ajunul Crăciunului, adică în noaptea de 24 spre 25 decembrie. Este o noapte magică, mai ales pentru copii, care se grăbesc să meargă la culcare fiindcă știu că pe 25 decembrie, dimineața, își vor găsi cadourile sub brad. Ajunul este și un moment important în calendarul creștin, fiind seara care anunță Nașterea Domnului și marchează sfârșitul postului.
De-a lungul timpului, în multe țări, darurile se ofereau doar pe 6 decembrie, de Sfântul Nicolae. În unele regiuni din Europa, tradiția s-a mutat spre 24 decembrie, iar Moș Crăciun a devenit cel care aduce daruri în noaptea de Ajun. La noi, există o poveste frumoasă care leagă sosirea lui Moș Crăciun de nașterea lui Iisus. Se spune că Fecioara Maria, căutând adăpost, a bătut mai întâi la ușa lui Moș Ajun. Acesta era sărac și a trimis-o la fratele lui, Moș Crăciun.
Soția lui Crăciun a primit-o în grajd și a ajutat-o, chiar dacă se temea de reacția soțului. Când a aflat, Moș Crăciun s-a înfuriat, însă în momentul în care a văzut minunea Nașterii Domnului, a devenit bun și generos, iar legenda spune că el a fost primul care a dăruit un cadou în noaptea de Ajun.
Moș Crăciun vine seara sau dimineața
În multe țări, copiii își găsesc cadourile pe 25 decembrie, dimineața. Moș Crăciun vine în noaptea de Ajun pe furiș și le lasă darurile. În Statele Unite, Marea Britanie sau Canada, e deja un ritual: cei mici se trezesc devreme în ziua de Crăciun, dau fuga la brad și descoperă entuziasmați ce cadouri au primit. În alte țări europene, însă, cadourile se desfac chiar în seara de Ajun. În Germania, Austria, Elveția, Norvegia sau Suedia, familiile se adună la cina de pe 24 decembrie, iar după masă vine și momentul mult așteptat: darurile sunt împărțite și deschise împreună.
Și în România se păstrează ambele variante. Sunt familii în care Moșul vine „în direct”, în seara de Ajun, cu sacul plin, mai ales dacă cei mici sunt treji și pregătiți. Alții preferă ca Moșul să vină doar când toată lumea doarme, iar dimineața, pe 25, cei mici își găsesc punguțele cu cadouri sub brad.
Tradiții de Ajun în România
Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, este o zi plină de emoție și obiceiuri frumoase în satele și orașele din România. De dimineață și până seara, peste tot se simte acea agitație a pregătirii pentru sărbătorile de iarnă.
Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri este colindatul. Dimineața, copiii pleacă pe la casele vecinilor și cântă „Bună dimineața la Moș Ajun!”, aducând vestea că se apropie Crăciunul. În schimb, primesc nuci, mere, covrigi, colăcei sau dulciuri. Pe la prânz și seara, ies la colindat și tinerii, uneori în costume populare, formând cete mai mari. Cântă colinde vechi, iar gazdele îi primesc cu bucurie, cu bunătăți sau bani. În multe zone, colindul este considerat o binecuvântare adusă casei.
De asemenea, dacă nu au împodobit deja bradul, multe familii o fac chiar pe 24 decembrie. În trecut, bradul se aducea în casă și se decora în Ajun, în timp ce răsunau colinde și se simțea miros de cozonac. Tot atunci, gospodinele pregătesc masa de Crăciun: sarmale, friptură, cozonaci, colaci și covrigi. O parte din aceste bunătăți se dau și colindătorilor.
În același timp, Ajunul aduce și alte obiceiuri, cum ar fi umblatul cu Capra, o mască tradițională care alungă spiritele rele, sau jocuri precum Vicleimul și Irozii, care spun povestea Nașterii Domnului și a regelui Irod. Totodată, pentru copii, Ajunul înseamnă mai ales sosirea lui Moș Crăciun. În multe familii, Moșul apare chiar în seara de 24 decembrie, fie „în persoană”, fie lăsând cadourile sub brad, când toți ceilalți dorm.
24 decembrie, Ajunul Crăciunului – semnificații și tradiții
Crăciunul este sărbătorit peste tot în lume, dar modul în care vine Moș Crăciun și felul în care este petrecut Ajunul diferă mult de la o țară la alta. În Europa și America de Nord, fiecare loc are obiceiurile lui, păstrate din generație în generație. În Statele Unite, copiii îl așteaptă pe Moș Crăciun cu lapte și fursecuri lăsate lângă șemineu. Se spune că vine în noaptea de 24 spre 25 decembrie, intră pe horn și lasă cadourile sub brad. În dimineața de Crăciun, membrii familiei desfac darurile, notează Businessinsider.com.
În Canada, tradițiile seamănă mult cu cele din SUA, dar în zonele francofone există influențe franceze. Unele familii deschid cadourile chiar în seara de Ajun, după o cină festivă, altele păstrează momentul pentru dimineața de 25 decembrie. Colindele, târgurile de Crăciun și atmosfera caldă nu lipsesc.
În Marea Britanie, copiii își atârnă șosetele lângă pat sau șemineu, sperând să le găsească pline dimineața. Ajunul este mai discret, iar accentul cade pe ziua de Crăciun și pe 26 decembrie, când familiile se reunesc la masă. Totuși, mulți britanici merg la slujba de la miezul nopții în seara de Ajun. În Germania, Ajunul este cea mai importantă parte a Crăciunului. Cadourile sunt oferite în seara de 24 decembrie, fie de Christkind, fie de Moș Crăciun. Familia se adună la masă, se cântă colinde, se împodobește bradul și apoi are loc momentul mult așteptat al desfacerii darurilor.
În Franța, copiii își lasă pantofii lângă brad sau șemineu pentru a primi daruri de la Père Noël. După slujba de la miezul nopții, familiile se așază la o masă festivă. Cadourile sunt deschise fie târziu în Ajun, fie în dimineața de Crăciun. În Olanda și Belgia, rolul principal îl are Sfântul Nicolae, care aduce cadouri la începutul lui decembrie.
În alte țări, tradițiile sunt și mai diferite. În Spania și în multe zone din America Latină, copiii pot primi daruri atât de Crăciun, cât și la început de ianuarie. În Italia, pe lângă Moș Crăciun, există și o bătrânică bună care aduce dulciuri copiilor. În Islanda, legendele vorbesc despre mai mulți Moși care vin pe rând înainte de Crăciun și lasă mici daruri.
Semnificația zilei de 24 decembrie, Ajunul Crăciunului
Ajunul Crăciunului este ultima zi din Postul Nașterii Domnului și una dintre cele mai încărcate zile din punct de vedere spiritual. Postul începe pe 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie, iar această perioadă amintește de așteptarea îndelungată a lui Mesia, trăită de drepții Vechiului Testament prin rugăciune și înfrânare.
Primele săptămâni ale postului sunt mai ușoare, cu zile în care este permis consumul de pește. Ajunul este însă zi de post aspru. Tradiția ajunării este veche, cunoscută încă din secolul al IV lea. Mulți credincioși nu mănâncă nimic până spre după amiază, iar în unele locuri se așteaptă apariția luceafărului de seară, ca semn al stelei care a vestit Nașterea Domnului, conform Creștinortodox.ro.
Spre seară, obiceiul spune că se mănâncă grâu fiert îndulcit cu miere și amestecat cu fructe. Este un gest simplu, dar plin de sens, legat de postul prorocului Daniel și al tinerilor din Babilon. Ajunul mai amintește și de obiceiuri vechi, când cei ce urmau să fie botezați se pregăteau prin post pentru prima lor împărtășire.
Ajunul este și ziua în care încep colindele. Dimineața, copiii pornesc primii pe la case, vestind Nașterea Domnului. Sunt primiți cu mere, nuci, covrigi și turte de post, pentru că până după slujba din ziua de Crăciun postul continuă. Tot în Ajun, preotul merge din casă în casă cu icoana Nașterii Domnului.
Semnificația zilei de 25 decembrie, Crăciunul
Ziua de 25 decembrie este momentul cel mai important al sărbătorilor de iarnă, fiind data la care creștinii din întreaga lume celebrează Nașterea Domnului. De peste 1700 de ani, această zi are o semnificație religioasă aparte, fiind marcată prin slujbe speciale și colinde care vestesc acest eveniment important.
Din punct de vedere religios, Crăciunul marchează Nașterea lui Iisus Hristos, însă forma în care este sărbătorit pe 25 decembrie s-a conturat treptat, de a lungul secolelor. Primii creștini nu sărbătoreau Nașterea lui Iisus pe 25 decembrie. Existau opinii potrivit cărora acest eveniment ar fi avut loc în luna septembrie, în apropierea unei sărbători importante din calendarul iudaic. Abia mai târziu, Biserica a stabilit oficial data de 25 decembrie.
În Antichitate, această zi avea deja o semnificație puternică. Pe 25 decembrie erau celebrate Saturnaliile, iar în anul 264, împăratul roman Aurelian a declarat această dată drept sărbătoarea nașterii Soarelui neînvins. Alegerea nu a fost întâmplătoare, fiind legată de solstițiul de iarnă, momentul în care ziua începe să crească. În acest context, creștinismul a asociat Nașterea lui Hristos cu ideea de lumină și început nou.
În anul 320, papa Iuliu I-a menționat pentru prima dată oficial data de 25 decembrie ca zi a Nașterii lui Iisus. Câțiva ani mai târziu, în 325, împăratul Constantin cel Mare a recunoscut Crăciunul ca sărbătoare creștină oficială. Tot el a stabilit duminica drept zi sfântă a săptămânii și a introdus Paștele cu dată variabilă.
Chiar și așa, Crăciunul nu a fost acceptat imediat peste tot ca sărbătoare legală. În multe țări, acest lucru s-a întâmplat abia în secolul al XIX lea. Timp de mai bine de o mie de ani, în mai multe regiuni din Europa, Anul Nou era sărbătorit chiar pe 25 decembrie, inclusiv în Franța, Rusia și Țările Române. În tradiția populară românească, Crăciunul este însoțit și de o legendă legată de Fecioara Maria, Iosif și bătrânii Crăciun și Crăciunoaia.