Mai mulți agricultori români au profitat de dorința asiaticilor de a găsi plante aromatice proaspete și în aprozarele de la noi. Unii au pus, pe parcele mici, ridichi Daikon, varză Bok Choi și fasole Mung, pe care inițial muncitorii străini le aduceau din țările lor.
De la 5 dimineața, în campusurile pentru asiatici din București sunt curățate, tocate și gătite sub presiune frunze, tulpini și rădăcini, ca toată mâncarea să fie gata când oamenii se întorc de la muncă. La prima vedere, rafturile aprozarelor asiatice ar trebui să aibă agățat de o lădiță un atlas botanic ilustrat.
Corespondent Știrile ProTV: „Aduse cu vaporul de două ori pe săptămână din India, Bangladesh, Nepal și Sri Lanka, legumele ajung să coste în magazinele asiatice între 35 și 100 de lei kilogramul, cu o marjă minimă de profit. În schimb, cele pe care furnizorii le-au găsit aici sunt de 4-5 ori mai ieftine. Unele sunt soiuri care existau și în România, la care s-a renunțat treptat. Bunicii mei n-au mai pus semințe de dovlecei uriași pentru că se făceau prea mari pentru o singură masă. Iar vânăta pitică e greu de copt și deloc spornică.”
Ridichea albă Daikon și varza Bok Choi sunt cultivate cu succes în zona Aradului chiar de doi fermieri asiatici. Plantele nu au încă dăunători în țara noastră.
Reporter: „Ce ați găsit în România din verdețurile și legumele voastre preferate?”
Ishara Damit, vânzător: „Găsim ghimbir, bamele acestea, ardeii iuți și fasolea asta.”
În schimb, fasolea neagră și roșie românească a poposit lângă Mung, mare cât o boabă de linte. Un tip de boia iute de ardei vine din zona Ardealului și e folosită în amestecuri în tandoori masala, 7 spice și gochugaru pentru kimchi.
Între timp, pe o plantație din județul Bihor a început recoltarea celui mai valoros condiment al Asiei. Indienii sunt cei mai mari consumatori de șofran din lume și ținta vânzărilor pe piața internă.
Mircea Bronț, producător: „150.000 de plante... Publicul deja este cunoscător, educat și apreciază munca și ce pun pe masă.”
Culesul firelor mai subțiri ca filigranul e o muncă de chinez bătrân, spun proprietarii, care vor să vândă recolta și în străinătate. Clienții folosesc șofranul uscat la supe creme, curry, tocane de vită și oaie și deserturi cu cocos.
.webp)
