Acte de succesiune. Ce documente sunt necesare în 2025 și cât valorează taxa de succesiune. Lisa moștenitorilor legali
Succesiunea este procedura care asigură transmiterea bunurilor unei persoane decedate către una sau mai multe persoane în viață.
Beneficiarii pot fi atât rude, cât și persoane din afara familiei, în funcție de moștenirea legală sau cea testamentară. De precizat este că moștenitorii legali pot fi: soțul supraviețuitor, copiii defunctului, copii copiilor acestora, părinții sau bunicii defunctului și colateralii (până la gradul al patrulea inclusiv). Iată tot ce trebuie să știi despre succesiune și ce acte ai nevoie.
Acte necesare pentru succesiune
Deschiderea procedurii succesorale este o formalitate în cazurile de deces care presupun împărțirea bunurilor între toți moștenitorii persoanei respective. Codul Civil menționează ordinea în care se realizează succesiunea între moștenitorii legitimi.
Copiii naturali și soțul/soția decedatului sunt cei care primează în moștenire. Se consideră moștenitor și copilul nenăscut. În cazul în care nu sunt moștenitori legitimi, lăsați prin testament sau naturali, bunurile persoanei decedate sunt moștenite de către soț sau soție. Dacă persoana decedată nu are soț/soție, descendenți sau alte rude în viață, bunurile trec în proprietatea statului.
Pentru a deschide procedura de succesiune, trebuie să mergi la un birou notorial care își desfășoară activitatea în circumscripția judecătoriei unde persoana decedată a avut ultimul domiciliu. În afara actelor pe care trebuie să le prezinți la notar pentru succesiune, va fi nevoie de doi martori din afara familiei, cu vârsta minimă de 18 ani, care să știe date personale despre defunct și să poată declara pe proprie răspundere că nu există și alți moștenitori sau posibili moștenitori care să își ceară drepturile ulterior.
Acte necesare pentru succesiune:
1. Cerere tip - (se completează cu litere de tipar)
2. Certificat de deces pentru persoana decedată după care se face succesiunea;
3. Certificat de atestare fiscală – original, eliberat de unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află amplasat imobilul, după caz, pe numele defunctului; (De exemplu, în București, sector 1, vei merge la Direcția de Taxe și Impozite Locale Sector 1 din Piața Amzei)
4. Certificat de naştere și de căsătorie pentru soţia supravieţuitoare/soţul supravieţuitor, sau sentinţa judecătorească prin care s-a pronunţat desfacerea căsătoriei (divorţul) în cazul în care aceştia se recăsătoresc;
5. Certificat de naştere și de căsătorie (în cazul schimbării numelui) pentru moştenitori;
6. Actul de identitate pentru toți moștenitorii;
7. Titlul de proprietate în situaţia în care obiectul succesiunii se referă la un teren atribuit potrivit legilor fondului funciar;
8. Orice alte acte care dovedesc proprietatea asupra bunurilor deţinute de persoana decedată după care urmează a se dezbate succesiunea (contract vânzare - cumpărare/construire, proces verbal de predare-primire a locuinţei; contract de împrumut şi adeverinţa de achitare integral, testament etc.
Actele doveditoare se prezintă în original. Certificatul de atestare fiscală este actul care dovedește că defunctul nu are datorii la stat. Înainte de a îl scoate, va trebui să plătești orice restanțe, datorii sau dări către statul român.
Taxa de succesiune
Taxa pentru succesiune în 2025 se referă la onorariul notarului, presupunând că moștenirea este dezbătută în fața acestuia și nu există dispute care să ducă întreaga procedură în instanță.
Taxa se calculează în funcție de valoarea totală a bunurilor succesorale, indiferent că vorbim despre terenuri, apartamente, mașini sau bijuterii. Taxa va fi plătită împărțindu-se în mod egal între toți moștenitorii, însă dacă există doar unul singur, acesta va suporta taxa de succesiune.
Conform Grilei Notarilor, taxa pentru succesiune ar putea ajunge la 3.378 de lei în cazul unor bunuri în valoare de 50.000 de euro. La o valoare a bunurilor de 100.000 de euro, taxa succesorală crește la 6.000 de lei. În plus, dacă moștenitorul face acte de succesiune pentru un imobil și vrea să fie trecut în cartea funciară, va trebui să scoată din buzunar încă 800 de lei.
De precizat este că moștenitorii trebuie să plătească și impozit de 1%, dacă succesiunea nu se dezbate în cel mult doi ani de la deces.
Cum se face succesiunea
Atunci când cineva moare, bunurile sale trebuie împărțite de familia rămasă în viață: soț/soție, copii, nepoți, strănepoți, părinți, etc. Pentru a face acest lucru, se completează o cerere pentru desechiderea procedurii succesorale și se strâng actele necesare procedurii.
Cererea se depune la primărie, iar actele doveditoare se prezintă în original și copie. Urmează verificarea documentelor în termen de cel mult 30 de zile de la înregistrare. Persoana îndreptățită să solicite dechisderea procedurii succesorale este persoana care face dovada scrisă că are vocație succesorală: soț/soție sau copii.
Procedura dezbaterii succesorale se desfășoară în fața notarului public sau a instanței judecătorești în a cărei rază teritorială a avut ultimul domiciliu defunctul.
De asemenea, dovada calității de moștenitor legal sau testamentar, la fel ca dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, se constată prin certificatul de moștenitor eliberat de notarul public.
Moștenitori la succesiune - cine are dreptul de a moșteni bunuri
Moștenirea legală este una dintre cele două forme ale succesiunii și oferă drepturi importante soțului, copiilor și altor categorii de rude ale celui decedat.
Mai exact, moștenitorii legali sunt: soțul supraviețuitor, descendenții (copiii defunctului, copiii copiilor acestora și așa mai departe, fără limitare cu privire la gradul de rudenie), ascendenții (părinții, bunicii și asa mai departe) și colateralii până la gradul al patrulea inclusiv.
Iată cine poate veni la succesiunea unei persoane:
Clasa întâi: descendenţii (copiii și copiii acestora, indiferent de gradul de rudenie);
Clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi (părinții) şi colateralii privilegiaţi (frații și surorile, copiii acestora și nepoții de frate/soră);
Clasa a treia: ascendenţii ordinari (bunicii, străbunicii etc.);
Clasa a patra: colateralii ordinari (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari și frații și surorile bunicilor defunctului).
În Codul Civil scrie că la momentul deschiderii moștenirii, nu trebuie să existe între soțul decedat și soțul supraviețuitor o hotărâre definitivă de divorț. Așadar, soțul supraviețuitor care se afla în plin proces de divorț, este moștenitor, cât timp cât nu s-a finalizat prin hotărâre definitivă de divorț.
