Neajunsurile din sistemul sanitar romanesc au o cauza comuna: risipa!
La 20 de ani de la Revolutie, romanii merg in spitale si risca sa moara pentru ca intra cu o boala si se externeaza cu altele.
Cum sa speram la un tratament decent cand banii se scurg din sistemul sanitar, iar suferinzii vin cu cearsaful, branula si seringa de acasa?
Campania Stirilor Pro Tv va arata de ce autoritatile noastre nu salveaza ce avem mai de pret: sanatatea. Ne sufocam intr-un cerc vicios.
Medicii se plang ca nu au aparatura si salarii, iar pacientii au ajuns sa le cumpere bunavointa. Si unii, si ceilalti se simt umiliti.
Campania "Romania, sa fii sanatoasa" a demonstrat insa ca neajunsurile au o cauza comuna: risipa din sistem.
60.000 de romani mor cu zile din cauza problemelor din sistemul sanitar, 10.000 sunt infectati din cauza mizeriei, mii de medici pleaca in strainatate, iar pacientii, desi platesc lunar contributia pentru santatate, sunt pusi sa achite tratamente costisitoare. Si asta pentru ca, desi banii alocati santatii au fost mai multi de la an la an, si risipa a fost mare.
Sistemul de sanatate romanesc este finantat in proportie de 90% de banii pe care ii viram noi din salariu pentru santatate. Adica 10,7%. Sumele colectate se strang intr-un fond comun administrat de Ministerul de Finante unde ajung si banii pentru somaj si pensie. Din acest cont statul aloca bani pentru pensii, somaj si ce mai ramane se duce la sanatate.
Din putinul ramas, statul a prescris sanatatii anul acesta cam cinci miliarde de euro. Patru miliarde gestionate de Casa de Asigurari si un miliard de Ministerul Santatii. Asadar, cinci miliarde de euro care nu ajung nici la pacienti, nici la medici. Se scurg in gaurile negre ale sistemului sanitar.
Multi dintre cei pusi sa conduca sistemul sunt de fapt cei care il distrug si il falimenteaza pentru ca nimeni nu-i controleaza cu adevarat. Iar cei care au fost prinsi pana acum n-au patit nimic.
In Romania avem peste 450 de spitale, insa conform FMI vreo 200 ar trebui inchise. Pentru ca doar consuma bani, fara sa asigure asistenta medicala.
Spitalul din Zimnicea, de exemplu, a incasat anul acesta de la Casa de Asigurari 44 de miliarde si jumatate de lei vechi pentru servicii medicale. Spitalul are 120 de paturi, insa doar o treime sunt ocupate.
Primarul, cel care mai nou a preluat in administrare unitatea medicala, a si investit ceva bani in renovare, dar spune ca bugetul primariei e depasit. Spitalul are sectie ginecologie, cu doi medici pensionari, radiologie cu aparate defecte, pediatrie, unde lucreaza un singur medic, si sectie chirurgie, desi spitalul nu are un medic de terapie intensiva.
In Spania acest spital fie ar fi fost inchis, fie ar fi fost declarat de rang I - cu 50 de paturi si dotat sa faca medicina in ambulatoriu si sa rezolve cazurile chirurgicale usoare.
La noi, autoritatile se incapataneaza sa pastreze spitale mamut neperformante, dar care consuma jumatate din bugetul Casei de Asigurari.
Pentru medicina de familie, care ar trebui sa selecteze pacientii si sa ia din presiunea exercitata asupra spitalelor, se aloca doar 10%. Doctorii de familie n-au bani sa-si doteze cabientele cu aparatura, asa ca se limiteaza sa-si trimita pacientii pentru investigatii la spital.
Zeci de pacienti nici nu mai trec pe la medicul de familie, se duc direct la spital. Iar asta inseamna costuri uriase pentru spital si pentru sistem.
In Bucuresti, din 100 de pacienti care merg la spital, 44 se interneaza cate 8-9 zile dublu fata de media europeana. Si asta tot dintr-o deficienta a sistemului. Unitatile medicale primesc bani de la Casa de Asigura in sistem DRG, adica finantare pe ficare caz medical rezolvat. Unele afectiuni sunt platite foarte bine, desi sunt mai usor de tratat, in detrimentul altora complicate care presupun efort material si uman. Asa ca doctorii sunt incurajati sa umple saloane cu pacienti care poti fi tratati si in ambulatoriu.
Cu banii primiti de la Casa, spitalul abia plateste salarii. Ca in majoritatea spitalelor, medicamentele sunt cumparate de pacienti, desi cheltuielile cu acest segment reprezinta cea mai mare cheltuiala a sistemului de asigurari de santate, dupa cea cu personalul.
"Acele cresteri ale consumului de medicamente sunt arbitrare, n-au legaturi decat cu interesele companiilor farmaceutice din Romania", spune Lucian Duta, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.
Poate pentru ca aceste companii farmaceutice le asigura doctorilor tot felul de facilitati: deplasari la congrese sau cadouri, in schimbul prescrierii de medicamente.
Prescrierea medicamentelor scumpe se face pe principiul primul venit, primul servit. Asa ca, desi legea le da gratuitate sau compensare, pacientii platesc pentru ca se termina fondurile.
In Spania, ca sa evite astfel de situatii, Ministerul Santatatii controleaza in intregime achizitiile de medicamete si pretul acestora.
Spania a gasit si alte solutii simple la problemele pe care noi le avem si care sunt mari consumatoare de bani de la bugetul santatii. Acolo nici un pacient nu sta in spital doar pe durata tratamentului.
La noi, in fiecare spital exista cate un caz social pentru ca statul n-a investit in camine de batrani care insa ar costa infinit mai putin decat spitalizarea lor.
Cel mai trist insa e ca o mare parte din banii nostri pentru santate sunt dirijati pentru a acoperi alte gauri ale sistemului bugetar. Nu exista control asupra banilor care intra in sistem, n-avem manageri motivati, spitalele sunt suprapopulate si intregul sistem falimentar. Santatea e ultima grija a statului roman, in vreme ce strainii au declarat-o demult prioritate zero.
