Studiu: Oamenii care au probleme de vedere, dar nu poartă ochelari şi nu se tratează au un risc mai mare de a avea demenţă
Oamenii care au probleme de vedere, dar nu poartă ochelari şi nu se tratează, nu fac intervenţii chirurgicale atunci când sunt indicate în afecţiunile oftalomologice, au un risc mai mare de a avea demenţă, potrivit unui studiu.
Descoperirile publicate în jurnalul JAMA Ophthalmology sugerează că „optimizarea” vederii, cum ar fi purtarea ochelarilor sau operaţia de cataractă, ar putea ajuta la prevenirea demenţei, în condiţiile în care Centrul american pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) arată că peste 5 milioane de oameni din SUA suferă de demenţă, iar numărul este de aşteptat să crească la 14 milioane până în 2060.
Studiul a inclus date de la 2.967 de persoane cu vârsta de 71 de ani şi peste care au efectuat teste de vedere pe tablete, ca parte a Studiului naţional de sănătate şi tendinţe de îmbătrânire din 2021 din SUA.
Persoanele incluse în sondaj au răspuns la întrebări despre cogniţie şi demenţă. Testele de vedere au măsurat cât de bine puteau oamenii să vadă lucruri care erau departe, lucruri care erau foarte aproape de ei sau lucruri care nu aveau un contur clar pentru a le distinge de fundal.
În general, 12% dintre participanţii la studiu au avut demenţă. Vârsta lor medie era de 77 de ani. Cu toate acestea, când cercetătorii s-au uitat la oameni cu probleme de vedere necorectate, au descoperit că:
- 22% dintre persoanele care au avut dificultăţi în a vedea lucrurile din apropiere au avut demenţă
- 33% dintre persoanele care au avut dificultăţi moderate sau mai grave de a vedea lucrurile de departe au avut demenţă
- 26% dintre persoanele cu sensibilitate la contrast au avut demenţă
- Persoanele care aveau probleme multiple de vedere aveau o probabilitate şi mai mare de a avea demenţă.
Cercetătorii au spus că descoperirile lor sunt prima actualizare majoră a datelor despre legătura dintre vedere şi demenţă în ultimii 15 ani.
Într-un comentariu publicat alături de studiu, profesorul de oftalmologie de la Johns Hopkins Medicine, Sheila West, a scris că studiul indică necesitatea de a explora în continuare legătura dintre problemele de vedere şi demenţă, deoarece nu poate fi doar o chestiune de schimbări în creier.
„Pierderea vizuală este asociată cu izolarea socială, cu dificultăţi de citire şi, în general, cu o scădere a stimulării personale şi sociale. Izolarea personală şi socială sunt factori de risc pentru declinul cognitiv”, a scris West, care a remarcat că îngrijirea vederii persoanelor cu demenţă aflate în instituţii de îngrijire este dificilă, deoarece, de exemplu, ochelarii de vedere sunt adesea pierduţi sau familiile ar putea să nu creadă că intervenţia chirurgicală merită trauma emoţională.
Autorii au specificat că sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua modul în care optimizarea vederii influenţează declinul cognitiv şi riscul de demenţă.
Recent oamenii de ştiinţă americani au descoperit că şi constipaţia cronică poate fi un indicator al declinului cognitiv, găsind astfel legătura dintre constipaţie şi demenţa Alzheimer.
