Klaus Iohannis participă la recepția oferită de către Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a

Galerie foto

Președintele Klaus Iohannis va participa marți la recepția oferită de către Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a, în onoarea șefilor de stat și de guvern care participă la Reuniunea NATO, potrivit Administrației Prezidențiale. Evenimentul va avea loc la Palatul Buckingham.

La ora 21:30, șeful statului va participa și la recepția informală oferită de către Prim-ministrul Marii Britanii și Irlandei de Nord, Boris Johnson, cu ocazia aceleiași reuniuni.

Preşedintele american Donald Trump va lipsi de la Washington când adversarii săi democraţi vor lansa, miercuri, etapa a doua a procedurii de destituire iniţiată în septembrie împotriva sa.

Citește și

Cum a ajuns Adrian Năstase la recepția de 1 decembrie de la Cotroceni. Ce spunea Iohannis în 2016

Revenit vineri în Statele Unite după ce şi-a petrecut Ziua Recunoştinţei cu soldaţi americani din Afganistan, Trump este aşteptat luni seara la Londra, pentru două zile de întâlniri cu lideri din NATO veniţi în capitala britanică la summitul aniversar al Alianţei din 3-4 decembrie, relatează Reuters, dpa şi AFP.

Potrivit Reuters, Donald Trump va purta convorbiri separate cu cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Emmanuel Macron şi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg şi va participa la un dejun de lucru cu lideri din Estonia, Grecia, Letonia, Polonia, România, Lituania, Bulgaria şi Marea Britanie.

Liderii aliaţi vor fi primiţi marţi la Palatul Buckingham de regina Elisabeta a II-a şi vor susţine o conferinţă de presă la 4 decembrie, la Hertfordshire, în Anglia.

Oficiali americani consideră summitul NATO drept un moment festiv pentru Trump, în contextul în care presiunile pe care le-a exercitat asupra statelor membre le-au determinat pe multe dintre ele să-şi majoreze bugetele militare.

Este de aşteptat totodată ca liderul de la Casa Albă să ceară susţinerea statelor membre pentru a creşte presiunea asupra Chinei, în faţa a ceea ce SUA consideră a fi politicile expansioniste ale Beijingului.

"China urmăreşte în mod activ o prezenţă şi o influenţă sporite pe glob, inclusiv în aria de responsabilitate a NATO", a indicat un înalt oficial din administraţia SUA.

Pe de altă parte, în condiţiile în care Donald Trump nu s-a ferit să se pronunţe în repetate rânduri în ultimii ani în favoarea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, iar în octombrie a declarat că liderul Partidului Laburist Jeremy Corbyn ar fi "foarte prost" la conducerea ţării şi că premierul conservator Boris Johnson ar trebui să încheie un acord cu liderul Partidului Brexit Nigel Farage, Johnson, care va fi gazda summitului NATO şi conduce în perspectiva alegerilor legislative britanice din 12 decembrie, s-a văzut nevoit să-i sugereze preşedintelui american să evite să dea curs impulsului său obişnuit de a comenta, menţionează Reuters.

La presiunea lui Johnson, Casa Albă a subliniat că Trump este "absolut conştient că nu trebuie să intervină din nou în alegerile din altă ţară", a spus un înalt oficial de la Washington.

Înaintea plecării spre Londra, Donald Trump nu a omis să-i critice din nou pe democraţi pentru continuarea audierilor în ancheta de impeachment, insistând că este "o ruşine absolută" şi "o mascaradă".

Miercuri, când preşedintele american va susţine probabil la Londra o conferinţă de presă, comisia judiciară a Camerei reprezentanţilor de la Washington urmează să înceapă etapa a doua a procedurii de destituire în care îl acuză pe şeful statului că a făcut abuz de putere, exercitând presiuni asupra Ucrainei să-l ancheteze pe rivalul său democrat în vederea alegerilor prezidenţiale de anul viitor din SUA Joe Biden. Dacă prima etapă a constat în principal în audierea de martori în comisia de informaţii a Camerei, în etapa a doua comisia judiciară va analiza raportul primei comisii, organizând într-o primă fază, miercuri, audierea unor specialişti în drept constituţional.

Comisia judiciară trebuie să stabilească dacă faptele ce-i sunt reproşate preşedintelui se încadrează într-unul din posibilele motive de destituire stipulate de Constituţia ţării - "trădare, corupţie sau alte crime şi delicte majore" -, eventualele capete de acuzare urmând a fi spuse ulterior la vot în plenul Camerei reprezentanţilor, probabil înainte de Crăciun. Dată fiind majoritatea democrată din Cameră, Trump va fi probabil pus sub acuzare, dar Senatul, căruia îi revine misiunea de a-l "judeca" pe preşedinte, are nevoie de o majoritate de două treimi pentru destituirea sa, pe care este improbabil să o atingă, republicanii fiind majoritari.