Țara care vrea să permită poliţiei să folosească recunoaşterea facială

Acest anunţ se înscrie în prelungirea legislaţiei adoptate recent de cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene pentru a reglementa sistemele de inteligenţă artificială (IA). Reglementarea europeană interzice "utilizarea identificării biometrice la distanţă în timp real în spaţii publice", dar cu excepţii pentru suspecţii de anumite infracţiuni sau în caz de ameninţare teroristă. Guvernul suedez a cerut în decembrie o anchetă privind extinderea recurgerii la camerele de supraveghere, în special pentru utilizarea recunoaşterii faciale. Suedia a dorit această anchetă, de o durată neobişnuit de scurtă de şase luni, pentru că ţara are nevoie să avanseze "considerabil" în utilizarea camerelor de supraveghere în lupta împotriva criminalităţii, a explicat ministrul justiţiei Gunnar Strommer într-o conferinţă de presă. Concluziile acesteia au fost prezentate luni. "Recunoaşterea facială în timp real în locuri publice ar trebui să fie autorizată pentru a combate criminalitatea în măsura în care reglementările UE cu privire la IA o permite", a declarat presei Kazimir Aberg, care a condus respectiva anchetă. Textul european permite utilizarea acesteia pentru prevenirea unei ameninţări teroriste sau în scopul căutării ţintite a victimelor. Aceasta poate fi utilizată, de asemenea, pentru a localiza suspecţi în cazuri de terorism, viol, atingere gravă adusă persoanelor, trafic de fiinţe umane etc. Aberg consideră că această tehnologie ar trebui să fie permisă doar pentru infracţiuni care se pedepsesc cu cel puţin patru ani de închisoare şi după emiterea unei permisiuni din partea unei autorităţi judiciare. Această tehnologie ar trebui să fie utilizată doar pentru acte specifice de anchetă şi nu ca măsură preventivă, a adăugat el. Ministrul suedez a salutat această propunere, pe care a calificat-o drept una completă, şi a indicat că guvernul va preciza detaliile planului său, fără a oferi însă un calendar.