Țara care injectează materiale radioactive în coarnele rinocerilor. „Fac cornul inutil şi toxic”
Africa de Sud găzduieşte aproape 80% din populaţia mondială de rinoceri albi, estimată la mai puţin de 13.000 de exemplare.
Ţara a devenit însă un hotspot al braconajului, împins de cererea asiatică unde coarnele din keratină sunt folosite în medicina tradiţională pentru presupusele lor efecte terapeutice sau afrodiziace.
La Orfelinatul de rinoceri, care găzduieşte în principal pui rămaşi fără mamele lor, care au căzut victime braconajului, într-un loc secret din provincia Limpopo (nord-est), câteva exemplare pasc în savană.
James Larkin, cercetător la Universitatea din Witwatersrand şi iniţiator al proiectului, a plasat „două cipuri radioactive minuscule în cornul" unuia dintre aceşti frumoşi pui, care la vârsta de un an se apropie deja de o jumătate de tonă.
Materialele radioactive „fac cornul inutil şi toxic pentru consumul uman", explică Nithaya Chetty de la aceeaşi universitate.
Rinocerul prăfuit, adormit şi ghemuit pe pământ, nu a simţit nicio durere, explică Larkin, adăugând că doza de material radioactiv este atât de mică încât nu va avea niciun impact asupra sănătăţii animalului sau asupra mediului.
În februarie, guvernul a declarat că, în pofida eforturilor sale, 499 de rinoceri au fost ucişi în 2023, majoritatea în parcurile naţionale, o creştere de 11% faţă de anul precedent.
Douăzeci de exemplare participă la proiectul pilot Rhisotope şi vor primi o doză „suficient de puternică pentru a declanşa detectoarele instalate în întreaga lume", iniţial „pentru prevenirea terorismului nuclear", a explicat Larkin pentru AFP, vizibil încântat.
Vameşii dispun adesea de detectoare portabile de radiaţii, pe lângă miile de detectoare instalate în porturi şi aeroporturi, au precizat oamenii de ştiinţă.
Pe piaţa neagră, preţul coarnelor, la greutate, rivalizează cu cel al aurului sau al cocainei.
Potrivit lui Arrie Van Deventer, fondatorul orfelinatului, tăierea coarnelor rinocerilor, o practică larg răspândită în ţară, la fel ca şi otrăvirea lor, nu au reuşit să descurajeze braconierii.
Ultima fază a proiectului va consta în tratarea exemplarelor care participă la proiectul pilot urmând „un protocol ştiinţific şi etic adecvat", explică responsabila de proiect Jessica Babich.
Echipa va preleva apoi probe de sânge pentru a se asigura că animalele sunt protejate.