Ritmul „înspăimântător'” al topirii ghețarilor. Cum arătau măsurătorile din 1972

61921062
iStock

Măsurarea topirii gheţarilor în Groenlanda sau în Antarctica este un demers realizat cu o anumită precizie în 2019, graţie unui arsenal de sateliţi, staţii meteorologice şi modele climatice complexe, relatează AFP.

Oamenii de ştiinţă ştiau să facă acest calcul destul de bine pentru perioada 1990-2000, dar estimările care vizau deceniile precedente erau, până în prezent, puţin fiabile, întrucât sateliţii şi celelalte tehnologii erau mai puţin avansate.

Într-un studiu publicat luni în revista Academiei Naţionale de Ştiinţe din Statele Unite (PNAS), cercetătorii au recalculat pierderile de gheaţă începând cu 1972, data lansării pe orbită a primilor sateliţi Landsat, care au fotografiat cu regularitate Groenlanda.

"Când privim asupra mai multor decenii, cel mai bine ar fi să luăm loc pe un scaun înainte să ne uităm la rezultate, pentru că este puţin înspăimântător să constatăm viteza la care se produc schimbările", a precizat pentru AFP glaciologul francez Eric Rignot, de la Universitatea din California, coautor al studiului împreună cu colegi din California, Grenoble, Utrecht şi Copenhaga.

"Este o problemă care afectează toate regiunile Groenlandei, nu doar părţile mai calde, din Sud".

Citește și
Liderii europeni din puternicul grup G7 nu vor să se implice direct în conflictul militar privind strâmtoarea Ormuz
Liderii europeni din puternicul grup G7 nu vor să se implice direct în conflictul militar privind strâmtoarea Ormuz

O topire de şase ori mai rapidă

Glaciologii dispun de trei metode pentru măsurarea topirii calotei glaciare.

Sateliţii măsoară pur şi simplu altitudinea - şi variaţiile acesteia - cu ajutorul unui laser: dacă un gheţar se topeşte, satelitul vede scăderea în altitudine.

O a doua tehnică, disponibilă din 2002 graţie sateliţilor NASA, constă în măsurarea variaţiilor în gravitaţia terestră: munţii nu se mişcă (aproape) deloc, aşa că acestea se explică prin mişcările şi transformările apei.

În ultimul rând, oamenii de ştiinţă au dezvoltat modele de bilanţ al maselor: aceştia compară ceea ce se acumulează în Groenlanda (ploaie, ninsoare) cu ceea ce iese (râuri de gheaţă topită) şi calculează apoi ceea ce rămâne. Aceste modele, confirmate prin măsurători de teren, au devenit foarte fiabile începând cu mijlocul anilor 2000, spune Eric Rignot, cu o marjă de eroare cuprinsă între 5 şi 7%, în comparaţie cu 100% cu câteva decenii în urmă.

Echipa de cercetători a utilizat acest model pentru a ''merge pe firul timpului'' şi a reconstrui în detalii felul în care arăta stratul de gheaţă din Groenlanda în anii 1970 şi 1980.

Puţinele date de care dispun pentru această perioadă (fotografii de rezoluţie medie realizate din satelit, fotografii aeriene, probe de zăpadă şi alte observaţii de pe teren) a permis rafinarea acestui model.

"Am adăugat o mică parte de istorie care nu a existat", a adăugat Eric Rignot.

Potrivit rezultatelor, în anii 1970, Groenlanda a câştigat în medie 47 de gigatone de gheaţă anual (Gt/an), după care a pierdut un volum echivalent în anii 1980.

Topirea a continuat într-un ritm similar în anii 1990, cu o accelerare puternică începând cu anii 2000 (187 Gt/an) şi mai ales din 2010 (286 de Gt/an).

În prezent, gheaţa se topeşte aşadar de şase ori mai rapid decât în anii 1980, estimează cercetătorii. Gheţarii din Groenlanda, doar aceştia, au contribuit la creşterea nivelului apelor oceanelor cu 13,7 milimetri din 1972.

"Este o muncă excelentă, a unei echipe de cercetare bine stabilită, care utilizează metode noi pentru a extrage mai multe informaţii din datele disponibile", a comentat Colin Summerhayes, din cadrul Scott Polar Research Institute, cu sediul în Cambridge, Marea Britanie.

Asemenea unui studiu similar realizat de aceeaşi echipă pentru Antarctica, noua cercetare oferă un context mai larg pentru topirea accelerată constatată în Groenlanda în ultimii ani.

"Topirea gheţarilor observată de opt ani este echivalentă cu cea din cele patru decenii precedente", a rezumat Amber Leeson, de al Universitatea din Lancaster.

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

 Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Cum ar fi început scandalul în care Florin Tănase ar fi vrut să lovească un tricolor cu un scaun! Cum ar fi fost calmat jucătorul de la FCSB
Cum ar fi început scandalul în care Florin Tănase ar fi vrut să lovească un tricolor cu un scaun! Cum ar fi fost calmat jucătorul de la FCSB
Citește și...
Liderii europeni din puternicul grup G7 nu vor să se implice direct în conflictul militar privind strâmtoarea Ormuz
Liderii europeni din puternicul grup G7 nu vor să se implice direct în conflictul militar privind strâmtoarea Ormuz

Miniștrii de externe din G7 s-au întâlnit în Franța, pentru a discuta despre războiul din Iran și agresiunea rusă în Ucraina. Chiar dacă au ieșit în evidență diviziuni profunde, cele mai avansate economii ale lumii au transmis un semnal de unitate.

Tiger Woods, arestat după un accident rutier în Florida. A refuzat testele de sânge pentru alcoolemie
Tiger Woods, arestat după un accident rutier în Florida. A refuzat testele de sânge pentru alcoolemie

Celebrul jucător american de golf, Tiger Woods, are din nou probleme cu legea. A fost arestat - dar eliberat peste câteva ore - după ce s-a răsturnat cu mașina în apropierea locuinței sale din Florida. 

Război în Iran. ”Trebuie să redeschidem strâmtoarea Trump … pardon, Ormuz”, a spus Donald Trump într-un discurs
Război în Iran. ”Trebuie să redeschidem strâmtoarea Trump … pardon, Ormuz”, a spus Donald Trump într-un discurs

Războiul din Iran s-ar putea încheia în câteva săptămâni, spune Marco Rubio. Secretarul de stat american susține că obiectivele pot fi atinse și fără trupe terestre.

Recomandări
Descinderi ale procurorilor la Departamentul pentru Situații de Urgență. Raed Arafat: ”Doar au luat câteva telefoane”
Descinderi ale procurorilor la Departamentul pentru Situații de Urgență. Raed Arafat: ”Doar au luat câteva telefoane”

Procurorii Parchetului Curții Militare de Apel București au descins vineri la sediul Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de doctorul Raed Arafat. Au ridicat mai multe documente, dar și telefoanele mobile ale unor angajați.

Liderii PSD au început consultările pentru rămânerea la guvernare. Ilie Bolojan le trimite un avertisment
Liderii PSD au început consultările pentru rămânerea la guvernare. Ilie Bolojan le trimite un avertisment

Liderii PSD au început consultările pentru rămânerea la guvernare, iar premierul Bolojan le-a atras atenția că trebuie să își asume consecințele dacă vor crea o criză în coaliție.

Reacția lui Trump după ce Germania a spus că în Iran ”nu este războiul nostru”: ”Ei bine, Ucraina nu este războiul nostru”
Reacția lui Trump după ce Germania a spus că în Iran ”nu este războiul nostru”: ”Ei bine, Ucraina nu este războiul nostru”

Preşedintele SUA, Donald Trump, a criticat Germania pentru că nu a contribuit la eforturile de securizare a Strâmtorii Ormuz, afirmând că este "nepotrivit" faptul că oficialii germani au spus că acest conflict "nu este războiul nostru", relatează dpa.