Forțele israeliene, noi bombardamente în Fâșia Gaza. SUA pun presiune pe Hamas. Ce vrea Washingtonul

"Secretarul de stat a salutat dorinţa Israelului de a ajunge la un acord şi a spus că este responsabilitatea Hamas să îl accepte", a declarat purtătorul său de cuvânt, Matthew Miller, după o convorbire telefonică a lui Blinken cu ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant.

Cei doi oficiali au discutat "propunerea de a ajunge la o încetare totală şi completă a focului" în Fâşia Gaza în schimbul eliberării ostaticilor Hamas, a precizat Miller.

Bombardamentele israeliene mortale au continuat, duminică, să vizeze Fâşia Gaza, după aproape opt luni de război.

Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH), Israelul a lovit, de asemenea, duminică seara, o fabrică în apropiere de Alep, în nordul Siriei, ucigând "cel puţin doisprezece combatanţi sirieni şi străini pro-iranieni".

Citește și

Israel sfidează decizia Curții Internaționale de Justiție. Armata israeliană a lansat atacuri la Rafah

De la începutul războiului civil sirian, în 2011, Israelul a lovit de sute de ori în Siria, vizând armata regimului lui Bashar al-Assad şi grupările pro-iraniene care au sediul în această ţară şi care îl susţin.

La 13 aprilie, Teheranul a efectuat un atac fără precedent împotriva Israelului ca răspuns la un atac asupra consulatului iranian din Damasc, în urma căruia au fost ucişi mai mulţi oficiali iranieni de rang înalt.

În Gaza, în pofida protestelor comunităţii internaţionale, armata israeliană îşi continuă ofensiva la Rafah, un oraş situat la graniţa cu Egiptul, în sudul teritoriului palestinian, despre care afirmă că este menită să distrugă ultimele batalioane ale mişcării islamiste.

După ce preşedintele american Joe Biden a prezentat vineri un plan israelian de încetare a focului, premierul israelian Benjamin Netanyahu şi-a reafirmat hotărârea de a continua războiul până la eliminarea Hamas.

Duminică, martori au declarat pentru AFP că au văzut vehicule militare israeliene în vestul şi centrul oraşului Rafah. Aceştia au raportat explozii, lupte şi tiruri continue de la drone şi elicoptere Apache.

Semiluna Roşie palestiniană a declarat că primeşte apeluri de ajutor din partea civililor, dar a adăugat că bombardamentele fac "foarte dificil" accesul la Rafah.

Potrivit ONU, aproximativ un milion de palestinieni au fugit deja din oraş în faţa avansului trupelor israeliene.

În nordul teritoriului, trei palestinieni au fost ucişi, inclusiv un copil, într-un bombardament asupra oraşului Gaza, potrivit unei surse medicale. În centru, zonele Deir al-Balah, Bureij şi Nousseirat au fost vizate de lovituri.

În peisajul devastat al taberei Jabalia din nord, locuitorii căutau printre ruine, revenind după încheierea unei operaţiuni terestre israeliene.

"Refuzăm să rămânem în şcoli şi adăposturi. Vom curăţa cât de mult putem şi vom rămâne aici", a declarat, pentru AFP, unul dintre ei, Fares Jabr.

Războiul a izbucnit la 7 octombrie, când comandouri Hamas infiltrate din Fâşia Gaza au efectuat un atac fără precedent asupra sudului Israelului, soldat cu moartea a 1.189 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ realizat de AFP pe baza cifrelor oficiale israeliene.

Dintre cele 252 de persoane răpite în timpul atacului, 121 sunt încă ţinute ostatice în Gaza. Dintre acestea, 37 au murit, potrivit armatei israeliene.

Ca ripostă, Israelul a declarat război Hamas, pe care o consideră o organizaţie teroristă.

Armata sa a lansat o ofensivă în Fâşia Gaza care a făcut până acum 36.439 de victime, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii condus de Hamas.

Qatarul, Statele Unite şi Egiptul, mediatori în conflict, au cerut sâmbătă, împreună, ca "Hamas şi Israelul să finalizeze acordul de încetare a focului pe baza principiilor enunţate de preşedintele Joe Biden".

Potrivit lui Joe Biden, foaia de parcurs propusă de Israel prevede, într-o primă fază, o încetare a focului de şase săptămâni, însoţită de o retragere israeliană din zonele dens populate din Gaza, de eliberarea anumitor ostatici, în special femei şi bolnavi, şi a prizonierilor palestinieni deţinuţi de Israel.

Contururile celei de-a doua faze vor fi negociate în timpul încetării focului, care ar putea deveni "permanentă" dacă Hamas "îşi respectă angajamentele", potrivit lui Biden.

Dar Benjamin Netanyahu a declarat, sâmbătă, că nu s-au schimbat "condiţiile" pentru o "încetare permanentă a focului" şi că acestea includ "distrugerea" mişcării islamiste, care se află la putere în Gaza din 2007, precum şi "eliberarea tuturor ostaticilor".

Netanyahu se află sub o presiune puternică acasă. Miniştrii săi de extremă-dreapta, Itamar Ben Gvir şi Bezalel Smotrich, au ameninţat că vor părăsi guvernul dacă va pune capăt războiului înainte de a termina cu Hamas, în timp ce mulţi israelieni continuă să iasă în stradă pentru a cere un acord care să garanteze eliberarea ostaticilor.

El a primit totuşi sprijinul liderului opoziţiei, Yaïr Lapid, şi al preşedintelui Isaac Herzog.

Hamas a declarat că priveşte "pozitiv" foaia de parcurs anunţată de Biden, după ce şi-a reiterat cererile de încetare permanentă a focului şi de retragere totală a Israelului din Gaza.

Gallant a declarat că Israelul, în timp ce îşi desfăşoară operaţiunile militare în Gaza, "pregăteşte un guvern alternativ" pentru Hamas după război.