27 ianuarie - Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului

 

27 ianuarie - Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului

La 27 ianuarie 1945, forţele aliate au eliberat lagărul de concentrare şi de exterminare Auschwitz-Birkenau.

Rezoluţia îndeamnă toate naţiunile membre ale ONU să cinstească memoria victimelor Holocaustului şi să încurajeze dezvoltarea de programe educaţionale privind istoria Holocaustului, pentru a preveni viitoare acte de genocid. Aceasta solicită conservarea activă a siturilor Holocaustului care au servit drept lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori, potrivit https://ec.europa.eu.

În fiecare an sunt organizate o serie de manifestări și de activități

Cu prilejul Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului sunt organizate în fiecare an o serie de manifestări şi de activităţi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York şi la birourile ONU din întreaga lume.

În 2022, tema care ghidează comemorarea şi educaţia despre Holocaust este „Memory, Dignity and Justice".

Șase milioane de victime ale Holocaustului

 

Holocaustul a fost genocidul evreilor europeni în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Între 1941 și 1945, Germania nazistă și aliații săi au ucis în mod sistematic aproximativ șase milioane de evrei în Europa ocupată de germani, aproximativ două treimi din populația evreiască a Europei. Crimele au fost comise prin pogromuri și împușcături în masă, printr-o politică de exterminare prin muncă în lagărele de concentrare, precum și în camerele de gazare din lagărele de exterminare germane, în principal Auschwitz-Birkenau, Bełżec, Chełmno, Majdanek, Sobibór și Treblinka, în Polonia ocupată.

Pe lângă evrei, au fost uciși și cetățeni sovietici: 4,5 milioane, cetățeni sovietici: 4,5 milioane, prizonieri de război sovietici: 2,8–3.3 milioane, polonezi: 1,8–3 millioane, sârbi: 300.000–600.000, invalizi: 270.000, romi: 130.000–500.000, francmasonii: 80.000–200.000, sloveni: 20.000–25.000, Republicanii Spanioli: 7.000, homosexuali: 5.000–15.000, Martorii lui Iehova: 1.250–5.000, potrivit Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite.

Potrivit ONU, comemorarea şi educaţia despre Holocaust sunt imperative globale în al treilea deceniu al secolului XXI. Scrierea istoriei şi actul recunoaşterii aduc demnitate şi dreptate celor pe care autorii Holocaustului intenţionau să-i distrugă. Păstrarea evidenţei istorice, amintirea victimelor, contestarea distorsiunii istoriei exprimată adesea în antisemitismul contemporan, sunt aspecte critice de a pretinde dreptate după atrocităţi. Tema cuprinde aceste preocupări.

Activităţile comemorative şi educaţionale vor atrage atenţia asupra acţiunilor întreprinse de supravieţuitorii Holocaustului în anii care au urmat acestuia, pentru a-şi revendica drepturile, istoria, moştenirea şi tradiţiile culturale şi demnitatea. Vor fi explorate rolul jucat de instituţii şi individual în sprijinirea supravieţuitorilor, impactul de lungă durată al Holocaustului asupra familiilor supravieţuitorilor, respectiv impactul Holocaustului asupra modelării politicii şi intervenţiilor privind drepturile omului. Tema încurajează acţiunea de a nega ura, de a întări solidaritatea şi a promova compasiunea. Programul de informare "Holocaustul şi Naţiunile Unite" este o expresie a angajamentului neclintit al ONU de a promova drepturile omului, de a combate antisemitismul şi rasismul şi de a preveni un viitor genocid, potrivit https://www.un.org.

În 2021, tema privind comemorarea Holocaustului a fost „Facing the Aftermath: Recovery and Reconstitution after the Holocaust"

Aceasta a avut în vedere măsurile luate imediat după Holocaust pentru a începe procesul de recuperare şi reconstituire a indivizilor, comunităţii şi sistemelor de justiţie.

În 2020, la împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist Auschwitz şi, totodată, de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), tema aleasă a fost "75 years after Auschwitz - Holocaust Education and Remembrance for Global Justice''.

În 20 ianuarie 2022, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat, prin consens, o rezoluţie propusă de Israel

În 20 ianuarie 2022, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat, prin consens, o rezoluţie propusă de Israel prin care cheamă toate statele să lupte împotriva negării Holocaustului şi contra antisemitismului, mai ales pe reţelele sociale, informează AFP.

Textul „angajează cu putere toate statele membre să respingă fără rezerve orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric” şi „felicită” ţările care prezervă „siturile care le-au servit drept lagăre ale morţii, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată, locuri de execuţie şi închisori naziştilor în timpul Holocaustului”.

Totodată, rezoluţia îndeamnă statele membre să „elaboreze programe educative care vor întipări în spiritul generaţiilor viitoare învăţămintele Holocaustului spre a ajuta la prevenirea actelor de genocid”, şi le cere statelor, ca şi giganţilor reţelelor sociale „să ia măsuri active pentru a lupta contra antisemitismului şi negaţionismului sau a deformării Holocaustului”.

Ceremonie de Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului şi omagiu victimelor Pogromului legionar - la Templul Coral din Bucureşti

O ceremonie dedicată Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului a avut loc, marţi, la Templul Coral din Bucureşti, prilej cu care au fost comemorate victimele Pogromului legionar antievreiesc din Bucureşti din 21 -23 ianuarie 1941.

Ceremonia a avut loc în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, a premierului Nicolae Ciucă, ambasadorului Israelului la Bucureşti, David Saranga, ministrului secretar de stat pentru Culte Victor Opaschi, vicepremierului Kelemen Hunor, mai multor oficiali guvernamentali şi parlamentari, reprezentanţi ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, ai comunităţii evreieşti naţionale şi internaţionale, ai cultelor.

Evenimentul a debutat cu un moment de rugăciune în memoria victimelor Holocaustului, oficiat de prim-rabinul României, Rafel Schaffer, precedat de o depunere de coroane din partea Preşedinţiei, Guvernului, Parlamentului, mai multor ministere, reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.

Ziua Holocaustului, marcată la 9 octombrie

La 9 octombrie este marcată, în ţara noastră, Ziua Holocaustului, instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, în urma propunerii făcute de Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de Elie Wiesel (1928-2016), laureat al premiului Nobel pentru Pace în 1986.

În 2020, când s-au împlinit 79 de ani de la începerea deportării evreilor din România în Transnistria, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” a organizat o ceremonie de comemorare la Memorialul Victimelor Holocaustului din Bucureşti, la care au participat reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Corpului Diplomatic, ai comunităţii evreieşti şi societăţii civile.

În România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni

La 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi din alte localităţi din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia şi Bucovina.

Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România apreciază că, în timpul Holocaustului, fără a putea stabili cu exactitate numărul acestora, în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni, la care se adaugă şi aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum şi 5.000 de evrei români care se aflau în alte ţări din Europa. De asemenea, printre cei supuşi regimului de exterminare din Transnistria au fost şi mii de familii de romi, deportaţi pe parcursul anilor 1942-1943. În perioada 1941-1943, în lagărele şi ghetourile din Transnistria au murit între 115.000 şi 118.000 de evrei locali, 105.000 şi 120.000 de evrei din România şi 11.000 de romi, se arată în Raportul final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, din anul 2004, conform site-ului menţionat anterior.

Rememorarea evenimentelor din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial şi comemorarea Zilei Holocaustului reprezintă o expresie a compasiunii şi respectului, dar mai ales o responsabilitate civică firească prin care se poate preveni reiterarea unor astfel de acţiuni cu caracter antisemit, rasial, discriminatoriu.

La 8 octombrie 2009 a fost inaugurat, la Bucureşti, Memorialul Victimelor Holocaustului din România

La 8 octombrie 2009 a fost inaugurat, la Bucureşti, Memorialul Victimelor Holocaustului din România, la iniţiativa Ministerului Culturii şi Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, în vederea recunoaşterii şi, totodată, a asumării crimelor comise în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial împotriva comunităţii evreieşti şi împotriva comunităţii rome. Ansamblul sculptural este realizat de artistul Peter Jacobi şi cuprinde o incintă memorială centrală, în jurul căreia se află cinci sculpturi, Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David şi Epitaf, şi două instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti.

15 aprilie - „Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor”

Prin rezoluţia Parlamentului European din 15 aprilie 2015, ziua de 2 august a fost recunoscută ca “Zi Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor”. La 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, mii de oameni de etnie romă (femei, bătrâni şi copii din aşa-numitul “lagăr al ţiganilor”) au fost exterminaţi în camerele de gazare, conform www.gov.ro.

În perioada martie 2016-martie 2017, România a exercitat preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în acest mandat fiind adoptată definiţia de lucru a antisemitismului, realizare remarcabilă a IHRA.

La nivel naţional, în anul 2018 a fost adoptată o lege specială pentru combaterea antisemitismului, consolidându-se, astfel, cadrul legislativ.

La 8 octombrie 2019, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, într-o ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni, decretul pentru promulgarea legii privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, care are ca scop prezentarea şi promovarea istoriei culturii şi tradiţiilor comunităţii evreieşti din România, protejarea victimelor Holocaustului şi combaterea antisemitismului.