Milioane de pensionari primesc mai puțini bani decât merită. Cum sunt făcute de fapt calculele

Galerie foto

De aceste informaţii, depinde suma lunară din care vor trăi. Milioane de vârstnici, susţin avocaţii, nu primesc însă toţi banii pe care îi merită. Calculele nu includ orele suplimentare, al 13-lea salariu, weekendurile lucrate şi primele încasate. Iar dovedirea lor este un proces aproape imposibil. Românii se lovesc de birocraţia excesivă, criză de personal şi contradicţiile din lege. Inspectorul Pro va spune ce trebuie să faceţi, ca să vă descurcaţi în hăţişul legislativ.

3 milioane de bătrâni au pensiile mai mici decât ar trebui. Cifra este imensă şi susţinută de avocaţii care merg în instanţă cu dosarele oamenilor ca să le recupereze banii neacordaţi. E vorba despre sporuri de care nu se ţine cont la calculul pensiilor, dar pentru care vârstnicii au contribuit o viaţă întreagă.

Avocat Dan Focșa, Uniunea Naţională a Barourilor din România: ”Din aproximativ 5 milioane de pensionari, 3 milioane au fost neîndreptăţiți.”

Şi mai grav, spun avocaţii, este că foarte mulţi oameni NU află niciodată despre aceste lipsuri din dosarele lor de pensie. Sistemul de calcul este greoi, iar decizia de pensionare vine acasă doar cu rezultate, nu şi cu explicaţii.

Avocat Balint Judit: ”Legea e clară, dar interpretarea dată de ei este una total intortocheată.”

Şi aşa se face că la casele de pensii e mereu vânzoleala. Oamenii vin să întrebe despre orele lor suplimentare, acordul global, despre primele încasate ori wekendurile muncite înainte de 2001, pe când datele nu erau centralizate electronic.

Ing. Gheorghe Chioaru, preşedinte Casa de ajutor reciproc a pensionarilor CARP: ”Nu li s-a trecut vechimea în munca la grupele de muncă, nu au fost trecuţi la categoria de muncă. Realitatea asta este: se fură pe capete, se fură pe capete!”

Domnul Chioaru, preşedinte al Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, aude zilnic astfel de poveşti. Mulţi vin să-i ceară ajutorul. Unora le lipsesc din cartea de muncă ani întregi, pentru că angajatorii i-au minţit şi i-au plătit la negru. Altora le lipsesc documente cu care să justifice că au lucrat mai mult, decât scrie în carnetele lor de muncă. Iar misiunea de a recupera o hârtie dintr-o arhivă din anii 90, este aproape imposibilă. Multe din fabricile şi firmele de atunci au dispărut.

Ing. Gheorghe Chioaru, preşedinte Casa de ajutor reciproc a pensionarilor CARP: ”E atât de greu şi birocraţia e atât de mare încât ei pur şi simplu renunţa.”

Şi totuşi soluţia ar trebui să existe: instanţa. Doamna Ileana este una dintre cei care au dat statul în judecată pentru recalcularea pensiei.

Ileana Rașca, pensionară: ”Aveam salariu 1500 şi eu câştigăm 5000, 3000 - 5000, adică depăşeam salariul, dar pensia mi-a calculat-o numai după salariul de bază. Nici orele suplimentare şi noi lucram aproape non stop.”

Demersul de recuperare a banilor este însă un parcurs anevoios, care i-a mâncat 8 ani din viaţă. În cazul ei, firma la care a lucrat încă există şi a avut cui să ceară documente. Chiar şi aşa, nu a obţinut nimic până acum.

Am vrut şi noi să vedem de ce. Însoţită de o echipă de la Inspectorul Pro, doamna Ileana a parcurs încă o dată traseul birocratic.

Camera ascunsă, Casa de Pensii: "Faceţi cerere doamnă, nu aveţi nimic de pierdut.”

Plicitisita şi fără chef de vorbă, funcţionara de la ghişeul Casei de Pensii a sectorului 5 i-a cerut să vină altădată, când o să găsească, probabil, pe cineva mai priceput.

Camera ascunsă, Casa de Pensii: ”Eu nu mă pricep, dar trebuie să fie original. Sus la etaj pentru chestii de astea. V-am zis să veniţi lunea sau joia, eu sunt numai... iau numai acte şi plăti şi decese.”

În lipsa unor lămuriri de la Casa de Pensii, femeia s-a dus din nou la fostul angajator. Şi a aflat - în prezenţa noastră - ceea ce nu i-a spus nimeni timp de 8 ani. Firma nu i-a plătit contribuţii pentru toţi banii câştigaţi.

Camera ascunsă, Angajator:”Legea spune că se ia în calcul salariul din cartea de muncă. La ăla nu s-a reţinut pensia suplimentară. Ce aţi gastigat peste, aţi câştigat... să fiţi sănătoasă, dar nu intra în calcului pensiei.”

Vestea a venit ca un fulger. Practic, femeia a fost pusă pe drumuri degeaba în toţi aceşti 8 ani. Şi că ea sunt mulţi! Păcăliţi şi înşelaţi, oamenii stau la cozi la Casele de Pensii.

Frunzăreanu Nicolae: ”După 38 de ani şi 5 luni, am ajuns la o pensie de 948 lei. Calculată greşit... Inclusiv anii de vechime, grupa de muncă şi umblu acum zi de zi. Azi am fost de 2 ori să clarificăm situaţia. Şi nu ne baga nimeni în seamă.”

Domnul Frunzăreanu, fost lăcătuş mecanic, este şi el unul dintre cei care au dat statul în judecată. Susţine că în cazul său pensia a fost calculată cu 400 de lei în minus.

Frunzăreanu Nicolae: ”I-am dat în judecată cu acordul global şi am câştigat procesul. Mi-a mai dat acolo 90 lei la pensie şi mai am să iau orele suplimentare şi al 13-lea salariu, cum se dădea pe vremea lui Ceauşescu.”

Pentru cei ca el, 400 de lei fac diferenţa între a avea sau nu mâncare pe masă. Soţii Frunzăreanu locuiesc într-o garsonieră mică, de 25 de metri pătraţi. Trăiesc modest, mănâncă puţin şi ieftin.

La fel ca ei, alte 500.000 de persoane au cerut recalcularea pensiei, de la începutul lui 2017 şi până în prezent. În alte 140.000 de cazuri, calculele au fost refăcute din oficiu de casele de pensii.

Dan Focșa, avocat: ”Din aproximativ 5.000 de pensionari la o estimare făcută de instituţii de resort, cel puţin jumătate dintre ei au fost neîndreptăţiţi la calculul drepturilor lor de pensie.  Toate aceste drame se întâmplă pentru că legile care reglementează pensiile se bat cap în cap.”

Legea 19 din 2000 are articole contradictorii. Unul dintre ele spune că oamenii au dreptul la pensie pentru toate contribuţiile din timpul vieţii. Un alt articol anulează însă sporurile cu caracter temporar şi le păstrează în formula de calcul doar pe cele permanente. Măsură îi discriminează pe mulţi dintre aceia care au lucrat ore suplimentare, acord global, sâmbete şi duminici.

Angelica Mihail, director comunicare Casa Naţională de Pensii: ”Noi, ca şi instituţie, nu facem legi, nu interpretăm legi.”

Afirmaţia aparţine Angelicai MihaiL - directorul de comunicare al Casei Naţionale de Pensii.

Tot ea ne spune că atunci când instanţa dă câştig de cauză unei persoane, statul se supune şi plăteşte pensionarului banii din urmă. Doamna Director sugerează însă că aceste decizii sunt discutabile şi că nu s-ar încadra în prevederile legii.

Avocatul Dan Focșa spune că este vorba despre altceva: de economie la buget.

Avocat Dan Focșa: ”Maxim 5 % sunt erori, restul - 95% din cazuri - e regulă, aceasta este voinţa clasei politice, a guvernanţilor de a nu acorda drepturile băneşti pensionarilor. Cam 700 de lei e media pe ţara, diferenţa neplătită din drepturile cuvenite ale pensionarilor. Economia este de 2,1 miliarde de lei pe an.”

Şi totuşi, noul proiect de lege a pensiilor admite că până acum s-au făcut nedreptăţi şi vine să corecteze erorile.

Angelica Mihail, director comunicare Casa Naţională de Pensii: ”Doamna ministru a anunţat că în cadrul proiectului noii legi a pensiilor are în vedere valorificarea unor sporuri. Dacă spune că le are în vedere pentru noul proiect înseamnă că le da dreptate oamenilor deşi acum oamenii nu câştiga pentru că nu sunt incluse. Faptul că s-a câştigat într-un judeţ nu ne permite nouă să adoptăm o altă soluţie.”

Anunţat chiar de ministrul Lia Olguța Vasilescu, acest proiect prevede exact valorificarea sporurilor şi formelor de retribuire care nu s-au luat în calcul până acum.

Noua lege NU va rezolva însă şi problema pensionarilor în cazul cărora funcţionarii au greşit pur şi simplu calculele. Şi sunt mii de romani - conform sindicatelor - care primesc mai puţini bani din cauza erorilor făcute de specialiştii de la ghişeu.

Angelica Mihail, director comunicare Casa Naţională de Pensii: ”Toate întrebările pleacă de la premiza că se greşeşte. Nu, vorbim despre cei la care s-a greşit//Sunt convinsă că există şi nu puteţi să negaţi că există cazuri în care funcţionarii au greşit. Din păcate succesiunea actelor normative a legislaţiei care se modifica atât de des, a numărului insuficient de personal, în mod clar a condus şi la anumite erori, ni le asumăm şi le îndreptăm.”

Datele statistice arată că la sfârşitul anului trecut cea mai mică pensie medie era în Botoşani - de 860 de lei pe lună. Iar cea mai mare apărea în Bucureşti: 1362 de lei pe lună. Altfel, România rămâne o ţară mult îmbătrânită cu 5,2 milioane de pensionari în care oamenii sunt nevoiţi să trăiască din sume mult mai mici decât media europeană.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!