Ministerul Finanţelor a publicat bugetul pentru acest an. Creşterea economică 2,5%, deficit 7,04%

Ministerul Finantelor

Ministerul Finanţelor a publicat joi noaptea proiectul de buget pentru acest an, construit pe o creştere economică de 2,5%, ceea ce duce valoarea Produsului Intern Brut la 1.912 miliarde de lei preţuri curente.

Documentul se va afla în analiza Guvernului în şedinţa de vineri.

Inflaţia medie anuală pe care a fost calculat bugetul este de 4,4%.

Deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB.

Veniturile bugetului consolidat sunt estimate 667,523 miliarde de lei, reprezentând 34,9% din PIB. Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2025 le înregistrează (contribuţiile de asigurări sociale 30,8% din total venituri), urmate de TVA (20,4% în total venituri), sume primite de la UE (13,1% din total venituri), impozit pe salarii şi venit (8,5%).

Citește și
oameni pe strada, curs valutar
Cu cât s-a depreciat leul față de euro, dolar și franc elvețian, marți. Panta pe care intră aurul

Cheltuielile sunt estimate la 802,170 miliarde de lei, respectiv 41,9% din PIB. În anul 2025, cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 149,7 miliarde lei, reprezentând 7,8% în PIB. Investiţiile sunt susţinute din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, însă până la sfârşitul anului 2026 acestea trebuie finalizate. Cheltuielile de personal sunt în sumă de 169,5 miliarde lei în anul 2025. Cu ponderi mari în total cheltuieli în anul 2025 se situează asistenţa socială (30,2% din total cheltuieli), cheltuieli de personal (21,1% din total) şi cheltuieli de investiţii (18,7% din total).

Potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2025 şi proiecţia acesteia pe anii 2026-2028, evoluţia economică ia în considerare măsurile de consolidare fiscal-bugetară şi o creştere echilibrată a investiţiilor publice şi private în domeniile prioritare ale economiei.

Pe latura ofertei, se aşteaptă ca sectorul industrial să revină treptat, dar cu o evoluţie moderată (0,5%). Continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură se va reflecta într-o dinamică ridicată a sectorului construcţiilor (4,8%). Serviciile se vor menţine ca principal susţinător al creşterii economice, dinamica de 2,5% bazându-se pe dezvoltarea cu prioritate a activităţilor purtătoare de valoare adăugată mare. Majorarea din sectorul agricol este estimată la 3,9%, fiind considerată prudentă. Această creştere nu acoperă, însă, contracţia accentuată din anul anterior, dar ţine cont de faptul că acest sector este intens influenţat de condiţiile climatice, se arată în documentul citat.

Pe partea cererii, în condiţiile în care resursele disponibile, atât prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi Cadrul financiar multianual 2021-2027, cât şi cele guvernamentale, vor fi transpuse în proiecte majore de infrastructura, s-a avut în vedere o dinamizare a activităţii investiţionale. Astfel, formarea brută de capital fix, cu o dinamică de 5,9% şi o rată de investiţie de 27,4%, va reprezenta principalul factor al creşterii economice.

Consumul privat, pe fondul diminuării creşterii veniturilor disponibile reale ale populaţiei (ca urmare a aplicării măsurilor fiscal-bugetare prin care câştigurile salariale din sectorul bugetar şi pensiile sunt menţinute la nivelul anului anterior), îşi va încetini vizibil avansul, dinamica fiind similară cu cea a produsului intern brut (2,5%).

Exportul net îşi va tempera considerabil contribuţia negativă la creşterea economică (-0,8 puncte procentuale), ca urmare a revenirii exportului de bunuri şi servicii (creştere cu 2,3%) concomitent cu majorarea importului de bunuri şi servicii cu 3,8%.

Deficitul de cont curent este prognozat la 28,3 miliarde euro în anul 2025, având o pondere în PIB de 7,4%, cu un deficit în scădere al balanţei de bunuri până la 9,2% din PIB.

În ceea ce priveşte piaţa muncii, pentru anul 2025, a fost estimată o creştere a numărului de salariaţi cu peste 63.000 persoane, ajungând la un efectiv de 5,475 milioane salariaţi şi o rată a şomajului înregistrat de 3,1%. Salariile nominale, atât în sistemul public, cât şi în cel privat vor înregistra decelerări importante, de la creşterea de două cifre din 2024 (14,4%), la o singură cifră în 2025 (6,1%).

Articol recomandat de sport.ro
Bernadette Szocs, desemnată cea mai bună sportivă a anului 2025!
Bernadette Szocs, desemnată cea mai bună sportivă a anului 2025!
Citește și...
Cu cât s-a depreciat leul față de euro, dolar și franc elvețian, marți. Panta pe care intră aurul
Cu cât s-a depreciat leul față de euro, dolar și franc elvețian, marți. Panta pe care intră aurul

Moneda națională s-a depreciat marți în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,0963 lei.

După un an dificil, economia României ar putea accelera în 2026. Fondurile europene și investițiile pot relansa creșterea
După un an dificil, economia României ar putea accelera în 2026. Fondurile europene și investițiile pot relansa creșterea

Economia pornește anul într-un ritm temperat, iar managerii din toate domeniile rămân prudenți în primele luni. Cum costurile sunt tot mari, angajările au fost amânate pentru moment.

Topul statelor care folosesc cel mai mult numerarul. Locul surprinzător ocupat de România
Topul statelor care folosesc cel mai mult numerarul. Locul surprinzător ocupat de România

Statele sărace se bazează într-o măsură mult mai mare pe numerar decât cele bogate, arată o analiză realizată de Visual Capitalist. Topul este condus de Myanmar, unde plățile cash reprezintă 98% dn total, Etiopia (la 95%) și Gambia (95%).

Recomandări
Ilie Bolojan a făcut bilanțul celor șase luni de guvernare: „Vom avea un deficit mai mic decât 8,4% pe care ni l-am propus”
Ilie Bolojan a făcut bilanțul celor șase luni de guvernare: „Vom avea un deficit mai mic decât 8,4% pe care ni l-am propus”

Premierul Ilie Bolojan a făcut, marţi, un bilanţ al activităţii Executivului în 2025 și a declarat că, în prima jumătate a anului, măsurile Guvernului au pus finanțele publice în ordine, asigurând respectarea țintei de deficit la final de an.

Reformă majoră a concediilor medicale: angajatorul va plăti 5 zile. Ce se întâmplă cu prima zi
Reformă majoră a concediilor medicale: angajatorul va plăti 5 zile. Ce se întâmplă cu prima zi

Angajatorul va suporta plata a cinci zile de concediu medical, de la 1 februarie 2026, iar prima zi de concediu este diminuată de la plată. Guvernul a adoptat, în ședința de marți seara, o ordonanță de urgență în acest sens.

Până când vrea Guvernul să fie promulgată, „cel târziu”, legea privind pensiile magistraților. „Așteptăm observațiile CE”
Până când vrea Guvernul să fie promulgată, „cel târziu”, legea privind pensiile magistraților. „Așteptăm observațiile CE”

Absența celor patru judecători CCR de la ședința pentru pensiile magistraților naște noi discuții despre cum ar putea fi deblocată situația ca să nu pierdem 231 de milioane de euro.