Economistul-șef al BNR: Politicienii au ignorat patru reguli esențiale. Greșelile care au agravat deficitul
Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a prezentat cele patru greșeli făcute de guvernanți care au dus la explozia deficitului bugetar.
În plus, el a atras atenția că o reducere a evaziunii fiscale ar putea ajuta doar la finanțarea cheltuielilor de apărare și la reducerea deficitului, nu și la eventuale majorări de salarii și de pensii.
Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a vorbit despre regulile de bază pe care politicienii aflați la guvernare le-au încălcat, ducând la creșterea deficitului. În plus, el pune actuala situație economică pe baza unei combinații de „populism al politicienilor, o lipsă de cultură economică crasă a publicului și din prejudecățile cognitive ale celor informați, care de multe ori e preferat neadevărul convenabil în fața adevărului neconvenabil”
„Prima regulă este să nu trăiești cu mult peste mijloacele disponibile. Cu alte cuvinte, să nu te întinzi mai mult decât îți este plapuma. Al doilea principiu este a nu crește salariile mai rapid decât crește productivitatea, a treia a nu crește pensiile mai rapid decât cresc salariile, iar a patra regulă e să nu finanțezi cheltuieli permanente din venituri temporare cum ar fi împrumuturile. Astea patru reguli ar trebui să le știe orice absolvent de facultate economică”, subliniază Valentin Lazea.
Regulile încălcate de politicienii români
„Primul principiu ar fi trebuit să însemne a avea un buget echilibrat sau aproape de zero deficit în anii cu creștere economică mare și un deficit bugetar de maxim 3% din PIB în anii cu creștere economică mică sau negativă. Asta înseamnă să trăiești cât îți este plapuma”, explică Valentin Lazea.
Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, critică relaxarea disciplinei fiscale din România, subliniind că principiul de bază al unei economii sănătoase – buget echilibrat în vremuri de creștere și deficit limitat la 3% din PIB în perioade dificile – a fost ignorat.
El atrage atenția că această regulă a fost subminată prin două idei greșite promovate în discursul public: mai întâi, că un deficit de 3% ar fi acceptabil în orice context, nu doar în criză, iar apoi că nivelul deficitului nu ar conta atâta timp cât este justificat prin investiții. Lazea respinge această logică, arătând că, dusă la extrem, ar justifica deficite uriașe, de exemplu 15% din PIB, doar pentru că investițiile ar fi la același nivel.
Oficialul BNR a critica și creșterea salariilor într-un ritm mai accelerat decât cel al productivității. El argumentează că astfel de decizii au dus la „deficit de cont curent sau în deprecierea cursului de schimb valutar”.
De la salarii, Lazea a făcut trecerea la pensii, susținând și în acest caz că orice majorare a acestora din urmă nu trebuie să depășească ritmul de creștere al primelor.
„Foarte puțini din cei 4,9 milioane de pensionari din România știu că pensiile în plată astăzi sunt finanțate din contribuțiile plătite de salariații tot de astăzi. Iar când actualii salariați vor deveni pensionari, pensiile lor vor fi plătite de salariații din acel moment.Pentru că ăsta este pilonul întâi al pensiilor, fără acumulare într-un cont individual. Doar pilonul doi și pilonul trei sunt cu acumulare. Cu alte cuvinte, omul acumulează bani pentru propria lui pensie doar prin pilonul doi și trei”, adaugă Valentin Lazea.
Ambele instanțe, mărirea salariilor și a pensiilor a dus la încălcarea celui de al patrulea principiu, statul român ajungând în situația în care a finanțat cheltuieli permanente din împrumuturi, venituri temporare.
„Să nu ne iluzionăm. Dacă vorbim acum de o eventuală reducere a evaziunii fiscale cu 2% din PIB. într-un scenariu optimist, s-ar crea loc doar pentru mărirea cheltuielilor de apărare și pentru reducerea uriașului deficit bugetar. Astfel că orice creștere a salariilor mai rapidă decât productivitatea și a pensiilor, mai rapidă decât salariile este iluzorie în următorii ani”, a concluzionat Lazea.
Etichete: BNR, cheltuieli, deficit bugetar, Valentin Lazea,
Dată publicare:
