Fenomenul apărut după alegerile europarlamentare: Parlamentul European este „invadat” de extremiști

Ursula Von Der Leyen a sărbătorit victoria Partidului Popular, care o susține pentru un nou mandat la șefia executivului comunitar. Însă, scrutinul a fost marcat de ascensiunea partidelor de extremă dreaptă, care au câștigat ori au obținut avansuri importante nu doar în Franța, ci și în Italia, Austria și Germania.

Președinta Comisiei Europene a jubilat la anunțul că Partidul Popular European și-a consolidat poziția de cea mai importantă formațiune din legislativul european.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: "Aceste alegeri ne-au transmis două mesaje. În primul rând, rămâne o majoritate la centru pentru o Europă puternică, ceea ce este esențial pentru stabilitate. Cu alte cuvinte, centrul rezistă, dar este adevărat și că extremele de stânga și de dreapta au câștigat sprijin, motiv pentru care rezultatul vine cu o mare responsabilitate pentru partidele de la centru".

Din primele trei grupări politice din legislativul european de la Bruxelles, Partidul Popular European este singurul care a câștigat câteva mandate în plus. Social-democrații au ținut linia, iar Renew a pierdut peste 20 de mandate. partidele naționaliste au capitalizat nemulțumirea electoratului cu privire la creșterea prețurilor, migrație și costul politicilor de mediu, Iar acest lucru se simte în asecensiunea extremei drepte din Parlamentul European. Au obținut peste 60 de mandate în plus. Iar dacă punem la socoteală și cele 36 de mandate ale extremei stângi, calculele ne arată că un sfert din Parlamentul European este dominat de extremiști.

Citește și

Rezultatele preliminare ale alegerilor europarlamentare 2024. Pe cine a trimis România în Parlamentul European

În Italia, partidul de extremă dreapta al prim-ministrului Giorgia Meloni a câștigat alegerile europene cu 28% dintre voturi.

Giorgia Meloni, liderul partidului Frații Italiei: "Este un mesaj care ne vine de la italieni: «Înainte, înainte!». Sunt mândră că ne îndreptăm spre G7 și spre Europa având cel mai puternic guvern dintre toate".

Extrema dreaptă a câșstigat clar și în Austria și a înregistrat progrese în Germania - unde Partidul Alternativă pentru Germania a ieșit pe 2, după conservatori, dar înaintea social-democraților cancelarului Olaf Scholz.

În Belgia - unde au avut loc, de asemenea, alegeri naționale și regionale - un partid separatist a pierdut în fața Noii Alianțe Flamande de extremă-dreapta. Premierul liberal, Alexander De Croo, al cărui partid a pierdut pe toată linia, și-a anunțat demisia. Cu lacrimi în ochi.

Alexander De Croo, premierul Belgiei: "Din adâncul inimii, mulțumesc tutor care au ajutat...".

În Ungaria, noul partid maghiar de centru-dreapta al lui Peter Magyar a adunat peste 30% din voturi, dar s-a clasat pe locul al doilea, dupa Fidesz, al premierului Viktor Orban.

Prezența la vot la nivelul Uniunii Europene, în cele patru zile de alegeri, a fost estimată la 51%, asemănătoare cu cea din 2019.