Doar 5% din populația României ar încăpea în adăposturile de protecție civilă în cazul unui atac. Multe sunt în stare jalnică
Raport îngrijorător al Curţii de Conturi: mai mult de jumătate dintre adăposturile de protecţie civilă din ţară nu pot fi folosite, în caz de conflict.
Doar puţin peste trei procente din populaţie ar putea să se adăpostească în ele, în caz de nevoie. Unele judeţe au început să identifice alte soluţii, cum ar fi peşteri, tuneluri ori saline.
Într-un bloc din Braşov a existat cândva un adăpost cu uşi închise etanș, toalete și apă curentă. La nevoie, ar fi protejat cel puţin 150 de persoane - adică toţi locatarii din blocul de 8 etaje.
„Și dacă se dă o alarmă, Doamne fereşte, unde se adăpostesc oamenii? Dumnezeu cu mila!” spune un locatar.
Potrivit ultimului raport al Curţii de Conturi, în România sunt în prezent 5.072 de adăposturi, publice şi private. Dintre acestea, doar jumătate sunt operative. În urmă cu mai mult de zece ani aveam în total peste 7400. Nu se ştie ce s-a întâmplat cu o treime dintre ele.
Iar cele care exista sunt de cele mai multe ori blocate cu lucruri depozitate de locatari. Legea prevede că orice lucru depozitat trebuie să poată fi scos în 24 de ore.
Ilie Ivan, administrator: „Tot ce aveți, rafturi, aici, pot fi demontate foarte ușor, înțeleg ?! Imediat! Imediat, se desfiletează cu autofiletanta, se desfac panourile și gata!"
Cpt. Gheorghe Haidoiu ISU Argeș: „Am întâlnit blocarea căilor de acces, dezafectarea instalațiilor, atât electrice, filtro-ventilație, sanitare, neputința utilizării a cabinelor, toaletelor, amenajarea de boxe care nu puteau fi demontate în adăposturi. Și găuri, plafoanele și planșeele adăposturilor au fost perforate de traversarea conductelor de utilități."
În Timişoara, dintre cele 89 de adăposturi publice, cele mai recente au fost construite în anii 80. De altfel, 73% din adăposturile din ţară au peste 35 de ani vechime.
Ruben Lațcău, viceprimar Timișoara: „Multe dintre ele nu corespund nevoii pentru siguranță în cazul unui război. E nevoie de foarte de mulți bani, pe care noi acum nu îi avem."
Planuri există şi la Bistriţa.
Mihai Ruști, purtător de cuvânt Primăria Bistrița: „Există în intenția noastră și o extindere a acestei rețele de adăposturi."
În caz de conflict, în cele 5.072 de adăposturi câte avem s-ar putea refugia 611.000 de persoane, adică doar 3,21 de procente, calculat la populaţia din 2023. Procentul ajunge la 5,19% din populaţie dacă luăm în calcul şi galeriile de metrou, pasaje şi parcări subterane.
Raed Arafat, şeful DSU: „Trebuie asigurate lângă adăpost paturi pliabile, pături. În legislaţie se vorbeşte de bugetele locale şi judeţene că trebuie să aibă până la 5% din buget alocaţi."
Exceptând Capitala, judeţul Dolj are cele mai multe locuri de adăpostire - adică 213. La capătul opus, în Neamţ, există doar unul. În 25 de judeţe, capacitatea de adăpostire este sub un procent. 17 judeţe au identificat aşadar şi alte variante de refugiu: galerii miniere, grote, pasaje, peşteri sau tuneluri feroviare.
Etichete: adapost, adaposturi protectie civila, igsu,
Dată publicare:
.webp)
