Sinaia și Timișoara, orașele care s-au transformat cu fonduri UE și uimesc străinii

Galerie foto

Vă arătăm de ce este important să înțelegem pe cine vom trimite să ne reprezinte la Bruxelles, dar mai ales să înțelegem ce reprezintă pentru noi, românii, statutul de cetățeni ai unui stat membru al Uniunii.

Ieșim la vot pentru că România s-a schimbat mult în ultimii 12 ani, și s-a transformat în bine. De la infrastructură la legislație, de la constrângeri și ghiduri la fonduri nerambursabile, România a beneficiat de poziția de membru al UE. Avem multe enclave de modernitate, de normalitate, care ne arată cum ar fi trebuit să se transforme toată țară noastră, dacă am fi știut să accesăm mai multe fonduri și să le cheltuim cu viziune.

Dacă Bucureștiul era cândva poreclit Micul Paris, Sinaia avea renumele de ”micul Versailles”. Nu numai pentru că era orașul-reședința a familiei regale, aici fiind Pelesul, ci și pentru că mica localitate prahoveană devenise în anii 40 cea mai bine cotată stațiune montană de la noi.

Anii comunismului și mai ales perioada post-decembristă au făcut, însă, ca orășelul de pe Valea Prahovei să își piardă mult din staiful de odinioară. Pentru cine nu își mai amintește, imaginile filmate înainte de 2010 dezvăluie un centru cu trotuare sparte și asfalt cu gropi. Renumele și aerul de munte îi aducea pe turiști în zonă, însă peisajul urban era dezolant.

Astăzi, însă, Sinaia are cu totul altă față, e un oraș modernizat cu fonduri europene, care atrage turism și investiții, indiferent de lună. Câțiva americani au zburat de la New York la București și au venit special pe Valea Prahovei, să vadă Peleșul și Sinaia.

Americancă: "Îmi place mult, în special că au băgat cablurile în subteran, ca să nu îți bloccheze panorama munților și clădirilor.”

American: ”Am închiriat o mașină și am condus prin oraș și peisajele sunt foarte frumoase! Am parcat mașina, ne-am plimbat pe jos și ne-am bucurat!"

La Sinaia începea în 2013 un uriaș șantier - a fost schimbată toată infastructura subterană pe arterea principala și pe cele adiacente, dar au fost refăcute și câteva piațete, precum și trotuarele și iluminatul public. 98% din investiție, a fost acoperit de la Uniunea Europeană, și doar 2 % de la bugetul local. Nu numai că orașul e atracție pentru turiști, dar e mândria oamenilor locului.

Sinaia de azi e rodul unei viziuni de planificare urbană coerentă. Tranformarea a început din zona centrală, însă mai nou, fondurile europene ajung spre periferie: se refac trotuarele, parcările și un sistem de iluminat public regenerabil pe străzile ce urcă spre munte. Un rol important la Sinaia l-a jucat instituția city-managerului, adică un administrator angajat să se asigure de continuitatea proiectelor, indiferent cine conduce primăria.

La Sinaia, city-manager e Marian Panait: "Este esențial, dacă fiecare localitate ar pune în aplicare legea care cere un administrator, cred că s-ar schimbă multe în țara asta. Noi trebuie să fim aceia care fac legătura pe termen lung, între o strategie pe care o are un decident, primar sau consiliu, și în următorii ani alt consiliu și alt primar, dar să ne asigurăm că partea de funcționalitate, de normalitate, de servicii. Să ne asigurăm că și viziunea pe termen lung este acolo!”

Are o atitudine degajată, ne-a dat întâlnire îmbrăcat lejer, fără formalități, e mereu pe teren și lucrează să facă din Sinaia un oraș smart.

Marian Panait: "Am venit pentru o practică de câteva luni și, uite, am rămas 16 ani aproape. Am pornit ca manager de proiect, funcționar într-un birou și am ajuns city manager. Mi-a schimbat viața. Mama mea glumește că m-am însurat cu orașul, nu știu dacă e așa, dar logodit tot sunt. "

Conceptul de city-manager, adică un om mai conectat decât primarul la nevoile comunității, s-a născut în Statele Unite și a fost preluat imediat în Vestul Europei, în țările membre ale Uniunii. Încă din 2006, adică în preaderare, autoritățile române au permis înființarea acestui loc de muncă la primarii. S-a mers pe modelul occidental, pentru o gospodărire cât mai eficientă, cu atenție pe implementarea proiectelor. În cazul Sinaia, proiecte cu fonduri europene.

Marian Panait, city-manager: "Este esențial, dacă fiecare localitate ar pune în aplicare legea care cere un administrator, cred că s-ar schimbă multe în țara asta. Noi trebuie să fim aceia care fac legătura pe termen lung, între o strategie pe care o are un decindent, primar sau consiliu, și în următorii ani alt consiliu și alt primar, dar să ne asigurăm că partea de funcționalitate, de normalitate, de servicii, să ne asigurăm că și viziunea pe termen lung este acolo!”

De când a dat concurs pe post și până astăzi a ținut să aducă în Sinaia orice model bun, preluat din Vestul Europei. Și cât timp orașul a atras finanțări europene, administrația a reușit să facă altceva cu fondurile proprii - au ridicat două grădinițe și o creșă, dar și un corp nou de clădire, lipit de vechiul sediu al primăriei. Un loc modern, unde serviciile oferite cetățenilor nu sunt cu nimic mai prejos decât într-o primărie din Elveția, Franța sau Germania.

Iar dezvoltarea localității se face "aici și acum" așa cum sună logo-ul orașului. Îl găsești peste tot prin Sinaia, unde edilul și echipa au vrut să arate oamenilor că lucrurile nu trebuie tărăgănate, și investițiile atât de necesare unui oraș cu 11.000 de locuitori, trebuie puse rapid în practică.

Marian Panait, city-manager: "Vrem să vedem că se întâmplă lucrurile acum și aici. Ne-am asumat responsabilitatea de a face lucrurile bine, și atunci creem și o formă de presiune, lumea știe că trebuie să le rezolvăm. E greu? Primul răspuns ar fi că da, dar până la urmă ne-am asumat jobul asta!”

Programul Regio, de dezvoltare a localităților României a permis fonduri structurale de peste 14 miliarde de euro, pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale, din care am atras doar jumătate. Sunt, totuși, peste 7 miliarde de euro, care se văd în comunități cum este Sinaia, unde dezvoltarea stârnește invidie și admirație.

Tot cu finanțare de la Uniune s-a modernizat și domeniul schiabil de lângă oraș, astfel încât, Sinaia a primit în 2017, în Austria, premiul The Best Ski Resort - fiind desemnată cea mai frumoasă stațiune de schi din România. Pe aceeași soluție vor merge autoritățile și pentru lucrări de conservare la Cazinoul orașului și pentru noi spații verzi.

Localnic: "Și lumea a început să perceapă altfel, educi și populația în momentul în care creezi condițiile? Mi se pare corect. Adică te obligă când vezi că asfaltul e curat, când vezi că banca e aranjată, nu dai cu piciorul în ea. ”

E dreptul fiecărui cetățean român să primească o școală mai bună pentru copiii săi, să aibă un spital dotat bine, să circule pe un drum mai bun, și per total să trăiască într-un loc cu servicii și utilități moderne. Așa ar trebui să arate România de la un capăt la altul, în 2019.

Marian Panait: "Aș lua cât mai multă lume din România și i-aș plimbă prin Europa și i-aș aduce înapoi acasă și le-aș spune, OK, vreți să trăiți așa? Un proiect de țară? Exact, hai să vădă oamenii cum arată Europa!"

Sinaia a atras până în prezent 25 de milioane de euro, din fonduri europene, adică peste 2200 de euro pe cap de locuitor. Localnicii încep să înțeleagă că sunt cetățeni europeni, într-un loc în care poți trăi frumos.

Localnic: "Ne-am cam supărat un an, cât era șantierul, dar apoi am văzut că e mai bine, cum nici nu ne imaginam."

Marian Panait: "Omul nu se mai simte jignit, frustrat, batjocorit, când vine la primărie, de aici încolo poți să îl ai de partea ta, și construiești. Ne educăm, pentru că lucrăm în comun. Și atunci nu mai există cuvinte de tipul vinovat, cineva trebuie să facă. Țara lui să se facă. Nu, noi suntem aici și acum, facem toți!"

La 12 ani după aderarea la Uniunea Europeană, astăzi, Timişoara e primul oraş din România cu transport în comun pe apă, pe aceeaşi Bega.

"E foarte bine, minunat, ajungi repede. Chiar fain, ne place", spune o familie.

Aţi auzit bine, aceste deplasări nu sunt simple plimbări cu vaporaşul. În timpul săptămânii, cursele sunt în regim de transport în comun. Sunt 9 staţii ce străbat oraşul şi întreaga călătorie se face în 45 de minute. Adică mai rapid decât cu maşina sau autobuzul, pe acelaşi traseu. Programul afişat e respectat cu stricteţe, pe apă nu au de ce să fie întârzieri.

Ambarcaţiunile au fost cumpărate cu fonduri locale, dar ulterior recuperate din bugetul Uniunii, în cadrul unui proiect ce a prevăzut amenajarea malurilor Begăi, pe 10 kilometri. Întreaga investiţie de modernizare a costat 42 de milioane de lei, jumătate fiind bani comunitari. Zona râului navigabil a devenit un important punct de atracţie în oraş.

Cătălin Iapa, consilier primarul Timișoarei: "Costul unui bilet este 1 leu, sunt mijloace de transport în comun."

Uniunea Europeană îţi dă bani, dar te şi educă…

Cătălin Iapa, consilier primarul Timișoarei: "Ni s-a cerut în cadrul proiectului şi o componentă de transport, aşa că am luat aceste vaporaşe."

Prin ghidul de finanţare la un astfel de proiect, întocmit după negocierile purtate la Bruxelles, Uniunea s-a asigurat că plăteşte pentru o investiţie care oferă soluţii eficiente pentru comunitate. Iar timişorenii au obţinut o alternativă bună de transport, nu doar zone de agrement.

Proiectul de pe Bega face parte dintr-o serie de trei investiţii, toate cu finanţare europeană, menite să facă o regenerare urbană masivă în Timişoara, primul oraş liber de la noi, în 1989.

Astăzi, centrul istoric al Timisoarei are străzi pavate modern, fără acces auto. Arterele au devenit locuri vii, de dimineaţă până seara târziu. Sunt locuri de socializare distracţie şi relaxare.

"Mersul până la serviciu e ca o plimbare, mergi pe jos…", spune o localnică.

Proiectul zonei istorice a costat peste 65 milioane de lei, din care 42 de milioane achitaţi din fonduri europene. Vechea cetate a Banatului cuprinde trei pieţe complet modernizate şi 10 străzi pietonale.

Un val de modernitate, în oraşul care avea odinioară şi prima stradă asfaltată din România - la 1895, după modele de la Budapesta şi Viena, pe când Timişoara făcea parte din Imperiul Habsburgic.

Cătălin Iapa, consilier primarul Timișoarei: ”Cât de importante sunt fondurile? Extrem de importante, ne-a degrevat de o cheltuială uriaşă…"

"Eu am stat la Milano şi e cam la fel, e fain, îmi place. Să locuieşti într-un stat membru al Uniunii înseamnă să fii într-o comunitate aliniată la trendul european. Tonul dat de marile aşezări din Vest implică accent pe zone pietonale - locuri de promenadă şi pe încurajarea transportului în comun, în detrimentul folosirii maşinii personale. Soluţii de acces facil şi plăcut, în care oamenii să nu simtă presiunea unui oraş mare. Pentru cine nu îşi mai aminteşte, aceleaşi artere din centrul istoric al Timișoarei erau până în urmă cu 6 ani pline ochi cu maşini parcate alandala, pe trotuare, fiind prilej de certuri, între oameni”, spune un tânăr.

Autorităţile locale au impus taxa de paragină, adică un impozit de 500% pe clădiri şi mulţi proprietari au început să refacă faţadele imobilelor. La acest capitol însă, chiar primăria care putea fi un exemplu ține în paragină câteva imobile ce-i aparţin. Pentru moment.

Până în 2020, Uniunea ne pune la dispoziţie 6,7 miliarde de euro pentru regenerare urbană, ce pot fi accesaţi prin 12 axe de finanţare. Bani sunt, de noi depinde dacă ştim să îi luăm. Europa ne sprijină, dar ne şi ghidează să amenajăm corect. Criteriile la întocmirea proiectelor nu sunt bariere, sunt modul eficient de aliniere la standardele europene moderne.