Complexul Energetic Oltenia nu a fost în stare să scoată cărbunele din pământ și a funcționat doar la jumătate din capacitate

În ultimii doi ani, compania de stat ar fi putut să câștige sume uriașe dacă producea mai mult, însă n-a fost în stare să scoată cărbunele din pământ, și a funcționat la jumătate din capacitate. Vă explicăm de ce, dar mai întâi ne oprim în Rovinari, să vedem cum compania își intoxică proprii angajați cu cenușă de cărbune.

Ce se întâmplă cu oamenii care locuiesc în aproprierea Complexului Energetic Oltenia

Mergem mai departe. Cărbunele scos din cariere este dus în termocentrale, unde este ars pentru a produce energie electrică pe care, apoi, complexul o vinde pe piață. În urmă rămân cantități uriașe de cenușă și alte reziduuri. Acestea sunt depozitate în gropi de zgură și cenușă. Iată ce se întâmplă când vântul bate puțin mai tare.

Paul Angelescu: Asta respiră, în acest moment, mii, poate zeci de mii de oameni din Rovinari și din comunele din împrejurimi. Este cenușă de la groapa de cenușă a Rovinariului, care este ridicată în sus, în aer, de fiecare dată când vântul bate un pic mai tare. Vedeți norul pe o distanță de kilometri, poate chiar de zeci de kilometri. Încolo este Rovinariul. Nu se mai vede din cauza cenușii.

În scurt timp, norul ajunge deasupra orașului, intră printre case și blocuri și ajunge în plămânii oamenilor. Soluții sunt, pentru a ține praful la sol.

Paul Angelescu: Cea mai simplă metodă este ca cenușă să fie udată peste tot, pentru ca atunci să nu mai poată fi luată în sus de vânt, dar acest lucru, aici, nu se întâmplă.

Gheorghe Sanda, comisar șef al Gărzii de Mediu Gorj: „Pe suprafața depozitului, în perioade cu vânt puternic, este necesară prezența unei pelicule de apă”.

Paul Angelescu: Ei au instalații pentru a duce apa acolo?

Gheorghe Sanda, comisar șef al Gărzii de Mediu Gorj: „Cu siguranță, cu siguranță”.

Paul Angelescu: E o chestiune complicată, costisitoare?

Gheorghe Sanda, comisar șef al Gărzii de Mediu Gorj: „Nu, nu”.

Dan Plaveti, președintele directoratului Complexului Energetic Oltenia: „Poate au fost condiții meteo deosebite în care instalațiile respective nu au făcut față”.

Paul Angelescu: Așa am crezut și noi. Tocmai de aceea am urcat pe gropile de zgură, să vedem dacă e uscat pe jos sau e ud. Și era uscat.

Dan Plaveti, președintele directoratului Complexului Energetic Oltenia: „Am înțeles, probabil că nu au funcționat, dar atunci sunt măsurile pe care trebuie să luăm noi în vederea asigurării condițiilor de mediu”.

Relația localnicilor cu complexul și firmele private care gravitează în jurul său, pendulează între dragoste și ură. Complexul le asigură un loc de munca într-o regiune cu puține opțiuni. Tot complexul le poluează, însă aerul, le distruge satele și le afectează sănătatea.

Manu Tomescu, președintele Sindicatului Energia Rovinari: „Am cerut statistici. Nu ni s-au pus la dispoziție. Și, atunci, am început noi să numărăm câți salariați mor în timpul activității”.

Manu Tomescu conduce Sindicatul Energia Rovinari.

Manu Tomescu, președintele Sindicatului Energia Rovinari: „Mor, în medie, în jur de 45 - 50 de colegi de-ai noștri. Pur și simplu infarcturi, AVC, cancer. La noi, speranța de viață este mai mică cu cel puțin zece ani, decât media națională”.

Angajații CEO nu au ochelari sau măști de protecție

Am fost lăsați să filmăm doar în cariera Roșia, însoțiți de ingineri din conducere. Și aici, angajații merg pe banda de cărbune. Când te apropii de excavatoarele cu rotativă, particulele de cărbune îți intră în ochi și în plămâni, și este din ce în ce mai greu să respiri. Angajații nu au ochelari sau măști de protecție. Din nou, se găsește o explicație.

Paul Angelescu: Angajații n-au și ei ochelari de protecție, măști, ca să nu inhaleze praful?

Inginer: „Au avut măști. Le-au luat de la magazie”.

Paul Angelescu: Omul ăla de acolo n-are! Inginer: „A primit, nu le mai poartă”.

Într-o țară ticsită de pensionari „speciali”, parlamentarii le-au votat de-abia anul acesta minerilor dreptul să se pensioneze la o vârstă, care să le permită să mai și prindă pensia cât de cât sănătoși.

Manu Tomescu, președintele Sindicatului Energia Rovinari: „Nu este săptămână în care să nu ne moară câte un coleg. Ori a ieșit la pensie și a mai prins pensie două-trei luni, și a murit”.

Oamenii nu se plâng, de teamă să nu fie dați afară. Într-un oraș sărac precum Mătăsari, aflat între două cariere, mineritul este singura opțiune, iar în complex, până și angajările pentru munca de jos sunt controlate politic.

Irina Stoian, jurnalist presafarastapan.ro: „S-a ajuns ca și oamenii care muncesc la lopată, care iau cărbunele la lopată și îl pun pe bandă, să fie angajați tot pe criterii politice”.

Irina Stoian este jurnalist de investigații în Gorj. A anchetat cum s-au făcut peste 600 de angajări, anul trecut.

Irina Stoian, jurnalist presafarastapan.ro: „Primarul decidea cine de la el din comună poate să se angajeze la una din carierele din zonă, pentru că fiecare a dat o listă cu cei 20 permiși pentru zona lui și lista respectivă a mers mai departe la conducere. Erau punctate inclusiv posturile pentru care optau respectivele persoane, girate de primar. Mare parte din posturi erau deja date înainte să fie organizate concursurile”.

Petre Goanță, fost angajat al Complexului Energetic Oltenia: „Primarii au un cuvânt de spus la deputați, la senatori, pentru că îi sprijină la alegeri, și se duc prin sat, au pilele lor. 'Angajează-mi-l și mie pe ăla, pe ăla, pe ăla'. N-ai fronturi, nu ai piese, nu ai materiale, pentru ce faci angajări în plus? Voturi. Oameni ținuți la șase luni în lesă”.

Vârful companiei e politizat din toate timpurile.

Petre Goanță, fost anagajat al Complexului Energetic Oltenia: „Unitatea asta nu-și mai poate reveni, iar căpușele și lipitorile care s-au aciuat aici, nu mai poate să moară decât cu decesul CEO. E infestat într-un asemena hal, de la mașinistul de la întoarcere, până la vârf”.

Marcel Romanescu este primarul din Târgu Jiu și a fost de acord să povestească cum se împărțeau funcțiile în 2005, când tocmai ajunsese deputat din partea Partidului Democrat.

Marcel Romanescu, membru PNL, primarul Muncipiului Târgu Jiu: „În prima săptămână după ce mi-am depus jurământul și mi-am preluat mandatul, am fost chemat ca să mi se pună pe o tabliță toate funcțiile din Complexul Energetic Oltenia. La vremea respectivă eram membru PDL”.

Paul Angelescu: Și așteptarea era să ce?

Marcel Romanescu, membru PNL, primarul Muncipiului Târgu Jiu: „Să pun niște nume acolo sau să susțin anumite personaje din CEO”.

Paul Angelescu: Până unde ajungea politizarea asta?

Marcel Romanescu, membru PNL, primarul Muncipiului Târgu Jiu: „Până la nivel de șef de carieră”.

Romanescu este acum la PNL și recunoaște că, și acum, lucrurile merg cam la fel.

Paul Angelescu: PNL și PSD, când au intrat împreună la guverare, s-au bătut cine pune pe cine la CEO?

Marcel Romanescu, membru PNL, primarul Municipiului Târgu Jiu: „V-am spus. De 30 de ani se întâmplă lucrurile acestea”.

Paul Angelescu: Acum vă întrebam, dacă…

Marcel Romanescu, membru PNL, primarul Municipiului Târgu Jiu: „V-am spus. De 30 de ani se întâmplă”.

Paul Angelescu: De ce o miză așa de mare?

Marcel Romanescu, membru PNL, primarul Municipiului Târgu Jiu: „Complexul Energetic Oltenia, care are un buget de sute de milioane de euro? Care are un buget mai mare decât unele ministere din guvernul României? Primele negocieri care se purtau de la preluarea la predarea unei guvernări, se purtau pe Complexul Energetic Oltenia. Cine își pune director general, cine își pune directorul de investiții, cine își pune directorul pe producție, cine asigură serviciile de pază, cine asigură utilajele pentru Complexul Energetic Oltenia?”.

Paul Angelescu: Conducerile astea nu respectă licitații, legi?

Marcel Romanescu, membru PNL, primarul Municipiului Târgu Jiu: „Eu cred că se găsesc întotdeauna. Legea e extrem de interpretabilă. Se găsesc soluții, să câștige cine trebuie”.

Din 2020, Consiliul de Supraveghere este condus de Alexandru Marcoci. Are 38 de ani, este coleg în filiala PNL Mehedinți cu Virgil Popescu, iar înainte era agent de vânzări de medicamente. În consiliu mai sunt și alți membri apropiați de social democrați sau liberali. Paul Angelescu: E o coincidență că toate aceste persoane care ajung în conducere sunt membri de partid?

Virgil Popescu, ministrul Energiei: „Nu mă întrebați pe mine despre ce membri”.

Paul Angelescu: Pai sunteți ministrul Energiei.

Virgil Popescu, ministrul Energiei: „Nu este rolul meu cine este membru sau nemembru într-un partid politic, într-un anumit județ din această țară”.

Paul Angelescu: De exemplu, pe domnul Marcoci cum de l-ați pus de la PNL Mehedinți, să conducă. E o numire politică dânsul?

Virgil Popescu, ministrul Energiei: „Nu este o numire politică dânsul”.

Paul Angelescu: Dar ce fel de numire?

Virgil Popescu, ministrul Energiei: „Este o numire”.

Petre Goanță, fost angajat al Complexului Energetic Oltenia: „De-a lungul istoriei, CEO ăsta a fost muls pe toate palierele, începând de la angajări, avansări, promovări fără criteriul competenței aproape exclusiv pe liste de partid”.

Cum a ajuns Dan Vîlceanu să fie anchetat de DIICOT

Senatorul Dan Vîlceanu, fost ministru, a fost anchetat de DIICOT într-un dosar de evaziune fiscală în care este vizată și firma Trefo, la care a lucrat, și care este deținută de părinții acestuia.

Petre Goanță, fost angajat al Complexului Energetic Oltenia: „În acte e mămica, octogenară, femeia de afaceri potentă. Mama mea sunt eu varianta Gorj a lui Marian Oprisanișan, știți?”.

Din 2008 până în prezent, Trefo apare singură sau asociată cu alte firme în peste 140 de contracte, cu o valoare de peste 200 de milioane de lei. E greu de spus cum și-au împărțit banii firmele între ele.

Dan Vîlceanu, senator PNL: „Evident că nu mă pot duce la părinții mei să le spun 'Uite, eu am ales să fac politică. Acum nu mai aveți nici voi voie să faceți ceea ce făceați din 1997'”.

Senatorul spune că afacerile familiei au avut de suferit pentru că el face politică.

Dan Vîlceanu, senator PNL: „Erau sunate companiile cu care mergeam în asociere la tot felul de licitații acolo și încercau să îi intimideze să nu facă o asociere cu compania la care eu eram acționar sau părinții mei, pentru că li se spunea că vor avea de pierdut dacă fac chestia asta”.

În 2021, Parchetul General a clasat dosarul împotriva lui Dan Vîlceanu, însă firma familiei apare în continuare în dosar, care ajuns între timp la Parchetul Gorj. Petre Goanță spune că, în 2019, firma familiei Vîlceanu a livrat complexului, ca noi, piese vechi, revopsite.

Petre Goanță, fost angajat al Complexului Energetic Oltenia: „Le-a adus de la fier vechi, vopsite. Mă sunau băieții de acolo. Praf, ruginite, sparte. Au făcut o comisie de recepție. Ele, zece grupuri motoreductoare de roți, și să constate că corespund caietului de sarcini”.

Paul Angelescu: Și ele trebuiau să fie noi?

Petre Goanță, fost angajat al Complexului Energetic Oltenia: „Exact. Și ele erau luate de la fier vechi, revopsite”.

Dan Vîlceanu, senator PNL: „Poți găsi tot felul de omanei care pot să spună tot felul de lucruri, dar dacă ați intra puțin în detaliu și ați vedea cum se derulează un astfel de contract, o să vă dați seama că nu se poate așa ceva. Presupune o comisie de recepție, formată din zeci de oameni, unde au spus clar - luate de la fier vechi, nu putem așa ceva”.

Petre Goanță susține că Sorinel Boza, fostul șef al CEO, ar fi refuzat să facă plățile pentru piesele vechi. L-am contactat să îi cerem un interviu despre toate acestea, dar și despre un raport al corpului de control din 2018, din care reies prejudicii de zeci de milioane de euro, în timpul mandatului său. Nu ne-a răspuns.

Petre Goanță, fost angajat al Complexului Energetic Oltenia: „Nu pot să fac plata. Păi și eu ce fac, tăticu? Un milon de euro... Să fii sănătos! N-au mai durat două săptămâni și l-au zburat”.

Caietul de sarcini nu este suficient de clar încât să reiasă dacă piesele trebuiau să nu fie noi. Firma familiei Vîlceanu era asociată în contractul respectiv, ca și în multe altele, cu una din firmele familiei Sarcină.

Nicolae Sarcină, om de afaceri: „Dacă îmi permiteți să vă raportez. A fost doar presa locală. Eu mă judec și nu pot să vorbesc de această familie, atât timp cât suntem într-un proces”.

Paul Angelescu: Au fost livrate piese vechi, revopsite.

Nicolae Sarcină, om de afaceri: „Dacă îmi permiteți, nu cunosc cazul acesta”.

Două dintre firmele apropiate de Sarcină au fost amendate anul trecut de Consiliul Concurenței, pentru că formau un cartel cu alte firme din zona pentru livrarea pieselor către complex, la prețuri mai mari.

Paul Angelescu: Au trucat licitația?

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: „Putem să spunem că au trucat licitația. Au eliminat concurența din cadrul licitației. Ce știm noi, din practica internațională, este că un cartel crește prețurile cu vreo 20%”.

Sarcină susține că a contestat amenzile în instanță și a câștigat, informație negată de Consiliul Concurenței.

Gabriel Giorgi, membru PSD, fost angajat al complexului: „Oamenii au fost puși pe stors bani acolo. Sunt situații mult mai grave. Își fură ei motorină și o cumpără tot ei, la preț tot mai mic”.

Gabriel Giorgi este membru PSD. Anul trecut a fost în Consiliul de Supraveghere și, timp de zece ani, a condus Minprest Serv, o companie a Complexului Energetic. Susține că s-a ajuns atât de departe, încât complexul își elimina propria firmă de la licitații ca să facă loc altora.

Gabriel Giorgi, membru PSD, fost angajat al complexului: „Revizia aerelor condiționate. Minprestul are o divizie în acest sens, face revizii la alți beneficiari, dar niciodată n-a făcut la Complexul Energetic Oltenia. Mi-au spus oamenii de acolo, care au făcut revizia, că reviziile la aerele respective, care figurau făcute, n-au fost făcute de ani de zile”.

Tot el ne-a povestit cum au fost găsite motoare furate din cariere în curțile firmelor, care aveau contracte cu complexul pentru furnizat motoare.

Gabriel Giorgi, membru PSD, fost angajat al complexului: „Îl luau cu macaraua, îl puneau în mașini după aceea plecau fără să îi întrebe nimeni. Au prins hoții, au găsit motorul la o firmă din Craiova care, culmea, avea contracte de prestări cu complexul, dar în momentul în care au găsit complexul respectiv, au mai găsit două motoare. Când era într-o fază destul de avansată, ce să vezi, Complexul Energetic Oltenia, plângerile”.

Complexul n-a fost în stare să scoată suficient cărbune din pământ și n-au avut din ce să producă mai multă energie

Anul trecut, experții Curții de Conturi au descoperit o schemă prin care o firmă cumpăra piese de la alte trei firme și le vindea complexului la prețuri cu 30% mai mari. Unul din asociați a fost pe lista celor trimiși în judecată pentru furtul motoarelor. Chiar și cu toate aceste probleme, complexul a rezistat, iar în ultimii ani, când prețurile la energie au explodat, putea să facă bani frumoși. Doar că, centralele au funcționat la jumătate din capacitate, deoarece complexul n-a fost în stare să scoată suficient cărbune din pământ și n-au avut din ce să producă mai multă energie.

Virgil Popescu, ministrul Energiei: „Capacitatea carierelor care există în momentul de față, asigură la maxim cărbunele care poate să fie exploatat. Mult din capacitatea de 2.500 mw, cam mai mult de jumătate, este cam nefolosită”.

Cărbune există, și încă mult.

Dan Plaveti, președintele Directoratului Complexul Energetic Oltenia: „Există rezervă pentru un consum cunoscut acum câțiva ani de zile pentru următorii 50 de ani”.

Ani de zile n-au fost făcute la timp expropierile, iar utilajele au rămas fără front de lucru. De prin 2017, carierele au început să livreze în centrale cărbune de o calitate din ce în ce mai slabă care, odată ajuns în cuptoare, strică echipamentele.

Petre Goanță, fost angajat Complexul Energetic Oltenia: „Și atunci îl dă cu steril cu tot”.

Paul Angelescu: Adică amestecă pământ cu cărbune?

Petre Goanță, fost angajat Complexul Energetic Oltenia: „Exact! Noi primeam cărbune aici, de multe ori ne anunțam: Cărbune cu steril. Lasă-mă...”.

În 2014, cărbunele avea o putere calorifică de aproape 1.800. Acum, a scăzut la 1.500.

Virgil Popescu, ministrul Energiei: „Anul trecut au folosit, au mers la maxim, s-a asigurat 16 milioane de tone, cea mai mare producție de cărbune. Refuz să cred că lignitul pe care îl scoatem din calitate, este un lignit de 1500 putere calorică. Atâta este lignitul”.

În cariera Roșia, unde am filmat, toată lumea ne-a asigurat că amestecarea cărbunelui cu pământ e un mit. La câteva zile după ce-am plecat, o sursă din carieră ne-a trimis un filmuleț din care se vede cum, în depozitul de cărbune, ajunge steril, care apoi e acoperit de cărbune.

Petre Goanță, fost angajat al Complexului Energetic Oltenia: „Să dea bine acolo la scripte, raportează tone de cărbune care, după aia, când livrează către termo, nu iasă la cantar. Exclus, asta e frate, de unde să scot eu mai mult?”.

Ca să ardă cărbunele slab, Complexul îl amestecă cu gaze. În 2017, gazele erau livrate de Tinmar, una din cele mai mari companii de pe piață energetică, deținută de Augustin Oancea, unul dintre cei mai bogați români. Pe la jumătatea anului, Tinmar a anunțat Complexul că reziliază unilateral contractul, ca urmare a scumpirii gazelor, susține Ministerul. Câteva zile mai târziu, Complexul încheie un alt contract, tot cu Tinmar. De la prețuri de 80 - 100 de lei se ajunge la prețuri de până la 163 de lei.

Virgil Popescu, ministrul Energiei: „A fost încheiat un contract cu o anumită companie, contractul a fost reziliat și încheiat cu aceeași companie, la prețuri mult mai mari”.

Paul Angelescu: Și, înțeleg că Romgaz, o companie de stat, a venit cu o ofertă mult mai bună care a fost refuzată.

Virgil Popescu, ministrul Energiei: „Da. Și, de aceea, s-au luat acele măsuri”.

Complexul a fost îngenunchiat de costurile cu certificatele de carbon

Al doilea contract a fost încheiat de complex prin negociere directă. Inspectorii Ministerului Energiei au calculat un prejudiciu între patru și 15 milioane din această afacere. Tot ei spun că au găsit documente, din care reiese că persoane din conducerea Complexului aveau un interes să cumpere gaze la prețuri supraevaluate de la Tinmar. Ministerul a sesizat DNA, DNA a anchetat și a clasat.

Potrivit Tinmar, clauzele din contract erau de așa natură încât să le permită rezilierea unilaterală și contractul a fost legal denunțat. Compania susține că nu a denunțat contractul din cauza prețurilor, ci pentru că Complexul consuma mai mult decât contractase. Tinmar spune că toate tranzacțiile au fost făcute cu respectarea condițiilor legale, și că nu a existat nici înainte, nici după semnarea contractelor, vreo înțelegere în afara condițiilor de lege.

Radu Miruță este deputat USR De Gorj.

Radu Miruță, deputat USR Gorj: „România produce energie la CEO la jumătate din valoare pe care o plătește pentru import, și singura zonă din România unde se poate produce mai multă energie, este aici. Că plouă sau nu plouă, nu putem noi influența, că bate sau nu bate vântul, nu putem noi influența. Tot ce putem noi influența este să apăsăm pe niște butoane la grupuri care acuma stau”.

Aici mai intra în joc un aspect. Din 2017 încoace, Complexul a fost îngenunchiat de costurile cu certificatele de carbon. O taxă de poluare stabilită la nivel european pentru companiile care produc curent din cărbune, considerat extrem de poluant. Compania a cheltuit 9,6 miliarde de lei pe certificate în ultimii cinci ani. De fiecare dată, și le cumpăra pe ultima sută de metri.

Radu Miruță, deputat USR Gorj: „În ultimii trei ani de zile, CEO a cumpărat certificate în ultima sau penultima lună în care mai avea voie să funcționeze, iar pe bursă e destul de ușor de imaginat că a crescut prețul, când tu știai că cel mai mare cumpărător din România încă nu și-a achiztionat și va fi obligat să achiziționeze”.

Și aici, Corpul de Control a găsit, în 2018, un prejudiciu de zeci de milioane de euro. A urmat o sesizare la parchet și o clasare. Începând cu 2015, la Rovinari s-au investit sume uriașe pentru modernizarea grupului cinci. Trebuia să fie gata de mult, încă se lucrează. Tehnologia modernă ar fi redus semnificativ nevoia de certificate și, automat, și costurile. Deci, Complexul devenea mai profitabil.

Dan Plaveti, președintele Directoratului Complexului Energetic Oltenia: „Sperăm că în luna noiembrie să facem probele, iar în luna decembrie să intre în producție”.

Din cauza certificatelor, Complexul a vândut de multe ori energie sub prețul de producție. Lucrurile s-au schimbat, însă, începând cu 2021, când prețul energiei a tot crescut și CEO putea în sfârșit să facă bani, indiferent cât costau certificatele.

Radu Miruță, deputat USR Gorj: „Se spune că CEO produce. Pe rapoarte oficiale s-a importat energie anul trecut 1.510 lei mwh. CEO are un cost de producție undeva la 700 - 710 lei cu certificat de carbon inclus. Nu au putut să gestioneze cărbune, nu au putut să gestioneze această interacțiune, ei nu au reușit să scoată din fondul forestier, să exproprieze”.

Virgil Popescu, ministrul Energiei: „Stilistic se lega cu lanțuri ca să închidem cariera Roșia. Impunea domnul deputat, împreună cu cei de la organizația Mediu, au protestat că trebuie să închidem cea mai mare cariera, Roșia, să fii ușor ipocrit în condițiile în care tu vrei să închizi cariera de la Roșia”.

Iar cum la omul sărac nici boii nu trag, CEO și-a vândut în avans, în 2020 și 2021, la prețurile pieței de atunci, adică mici, cam tot ce putea produce pentru 2022 sau 2023, când prețurile au explodat, după ce Rusia a invadat Ucraina. O bună parte din contracte au fost încheiate cu prețul fix. Au avut de câștigat companii precum Tinmar, Electrica, Eon sau Enel și multe altele, care aveau asigurat curent ieftin, pe care puteau apoi să îl vândă mai departe scump. Totul perfect legal. De acea dată, contractele n-au mai avut clauze de reziliere unilaterală.

Dan Plaveti, președintele Directoratului Complexului Energetic Oltenia: „S-au încheiat prin licitație la prețul pieței, faptul că ulterior piața, din cauza războiului, din cazua indisponibilității cantității de gaz, piața a crescut foarte mult. Din acele contracte, odată intrate sau câștigate la licitație de diferiți beneficiari, ele puteau fi reziliate doar în condițiile în care se plăteau penalitățile prevăzute în contract”. Paul Angelescu: Care erau mai mari decât pierderea pe care ar fi avut-o CEO din diferența de preț?

Dan Plaveti, președintele Directoratului Complexului Energetic Oltenia: „De ce anul trecut nu s-a luat nici o măsură sau dacă ar fi trebuit să ia o măsură, trebuia să fie analiza directoratului de la vremea respectivă”.

Din vară, Complexul începe închiderea carierelor și a centralelor pe cărbune. În locul lor, colosul de stat va găzdui în parteneriat cu Tinmar, OMV și Alro, parcuri fotovoltaice și centrale pe gaze, care ar trebui aprovizionate cu gazele din Marea Neagră. Privații vor beneficia de fonduri europene, puse la dispoziție de comisie României. Fonduri europene, pe hârtie sunt și pe măsuri sociale, pentru că multe locuri de muncă vor dispărea. Vorbim de peste 500 de milioane de euro. Deocamdată, pe teren, n-a ajuns un euro.