Domeniul în care românii obțin premii internaționale, dar din care nu lipsește frauda atunci când se cer fonduri europene

Campania Știrilor PRO TV, "EU YES la vot", ajunge în zonele viticole. Acolo unde gradul de absorbție a fondurilor europene este cel mai mare din țară, adică de 100%. Dar este și multă birocrație, care s-a dezvoltat și din cauza unor dosare de fraudă, din trecut.

Multe afaceri mici, cu vin românesc, au mare nevoie de banii europeni. Dacă pe dealuri se plantează vie nouă, din aceste fonduri, investițiile în echipamentele din crame ajută la obținerea unor vinuri de calitate superioară. Mulți viticultori au obținut premii internaționale pentru vinul lor.

Ciumbrud, județul Alba. Pe aceste dealuri însorite, doi frați și fiul unuia dintre ei produc vinuri albe și rose.

Sergiu Savu e mezinul familiei și a renunțat la arhitectură, pentru viticultură. Crama familiei produce 11 sortimente de vin, iar el s-a ocupat de cele două proiecte prin care să aducă finanțare europeană în afacerea celor trei. Din cele peste 10 hectare de vie, au accesat bani de la Uniune, pentru a replanta 3 hectare.

Citește și

Orașul din România pe cale de a elimina cozile și ”atențiile” de la ghișee

Sergiu Savu, viticultor: "Noi am preluat niște plantații care nu mai puteau fi exploatate, adică erau în moarte clinică să spun așa. Vie veche pe care ar trebui să o defrișăm, altfel nu ar fi fost rentabil economic să o cultivăm. Inițial credeam că ne încadrăm la sub 20.000 euro, dar am ajuns la undeva la 23.000 pe hectar. A  însemnat foarte mult pentru noi. Ne-am chinuit puțin, probabil și din cauză că au fost alți înaintea noastră care au încercat să facă șmecherii și ne-a complicat puțin. Faptul că a existat fraudă în trecut, da, există un control mult mai riguros, există un proces verbal după fiecare etapă și trebuie văzut în teren fiecare pas al implementării".

Pe lângă cele 50.000 de euro din vie, au mai prins o finanțare pentru dotarea cramei cu aparatură modernă. O investiție de 220.000 de euro, la care ei au pus doar 30%.

Reporter: Poți face viticulture fără bani europeni?

Nicolae Savu, viticultor: "Nu".

Tatăl lui Sergiu și fratele său au lucrat mai mulți ani, după Revoluție, în vii din Germania. Au văzut cum se desfășoară această activitate, și s-au repatriat ca să producă vin, așa că via și crama au fost construite de la zero. În timp, vinurile lor albe au fost premiate international, de mai multe ori, prilej cu care, frații s-au reîntâlnit cu foștii lor angajatori nemți.

Gabriel Savu, viticultor: "I-am bătut la multe concursuri internaționale de vin".

Reporter: Și ce v-au zis?

Gabriel Savu, viticultor: "Au învățat de la mine și, uite, pui în practică și acum mă bați. Ca și glumă da, să merg înapoi. Zic acu: veniți voi la noi".

Între 2007 si 2020, viticultura din România a absorbit peste 400 de milioane de euro. În 2023 s-au pus la bătaie alte 137 de milioane de euro. Sunt bani europeni care se văd în cramele și viile de la noi.

A nu se înțelege că banii europeni se iau extrem de facil. E multă alergătură, iar la cea mai mica problemă, proiectul poate fi anulat, contractual reziliat, și statul poate cere înapoi toată finanțarea. A pățit asta acest tânăr fermier din Vaslui. Alin Lupuleasa, care a fost premiat la Bruxelles pentru investițiile cu drone care îi cartografiază și îi stropesc terenurile, se judecă acum cu AFIR, după ce i-a sistat un proiect de 200.000 de euro. Povestește că autoritățile i-au făcut trei controale, și au întocmit trei rapoarte că totul este în regulă, apoi i-au virat 95% din banii cu care să ia utilaje pe firma sa.

A cumpărat tractor și semănătoare, dar la ultima tranșă, de 5 %, autoritățile l-au anunțat că nu mai virează nimic, pentru că ar fi luat utilajele ca să lucreze terenurile deținute de firma tatălui, nu în interesul firmei sale. Au anulat proiectul și au sesizat ANAF, care i-a blocat toate conturile. Adică o situație mai gravă decât era inițial, înainte de implementarea proiectului. Omul e optimist, dar își caută dreptatea la instanță.

Alin Luculeasa, fermier: "Toată lumea spune să aducem tineri. Cum îi facem să-i aducem și România? Practic, îi descurajează. Am implementat semănatul direct în miriște. Ăsta e un cuțit care deranjează solul".

Cristiana Constantinescu, directorul Direcției Coordonare Programe AFIR: "E tot mai mic procentul se respingere. Semn de de respingere ca urmare a faptului că ele sunt neeligibile și sau au diverse probleme și nu pot fi selectate".

Beneficiarii ascund unele amănunte din activitatea lor, care le sporesc punctajul, la analiza dosarului, în detrimentul altor fermieri care nu mai ajung să acceseze.