Cum văd străinii alegerile prezidențiale din România. ”De 20 de ani trebuie să alegem răul cel mai mic”

La sediul de campanie al partidului său naționalist de extremă dreaptă din capitala României, George Simion a salutat realegerea lui Donald Trump cu câteva zile înainte să intre el însuși în cursa prezidențială a țării sale. Simion a negat, de asemenea, acuzațiile că ar fi un spion rus.

„Mi-ar plăcea ca românii să simtă că liderii lor fac reguli, nu pur și simplu iau regulile altora”, a declarat la București liderul Alianței pentru Unitatea Românilor. Format în 2019, partidul cunoscut sub inițialele sale AUR proclamă că luptă pentru „familie, națiune, credință și libertate”.

Candidatul în vârstă de 38 de ani, căruia i se interzice intrarea în Moldova și Ucraina din motive de securitate, a negat ferm „toate acuzațiile privind orice fel de legături cu ofițerii de informații ruși”.

Alegerile prezidențiale de duminică au 13 candidați și se așteaptă să meargă și la un tur 2 de scrutin în 8 decembrie, în care Simion ar putea să-l înfrunte pe premierul Marcel Ciolacu, care este susținut de cel mai mare partid din România, Partidul Social Democrat sau PSD.

Țara membră NATO și a Uniunii Europene va organiza și alegeri parlamentare la 1 decembrie, în urma cărora se va desemna următorul guvern și prim-ministru al României.

Președintele are un mandat de 5 ani și puteri de decizie semnificative în domenii precum securitatea națională și politica externă.

Ciolacu a declarat pentru Associated Press că are un „plan clar pentru o Românie mai dezvoltată, care să nu lase pe nimeni în urmă, un plan intern bazat pe creștere economică prin investiții și un plan pentru o Românie mai respectată și mai influentă în străinătate”.

„Din păcate, avem lideri politici care ne contestă prezența în UE și NATO. Eu cred că extremiștii trebuie izolați politic și să nu fie luați în considerare de niciun guvern”, a adăugat liderul PSD.

Pe lângă Ciolacu și Simion, alți candidați cheie sunt Elena Lasconi de la Uniunea Salvați România, fostul secretar general adjunct NATO Mircea Geoană, care candidează independent, și Nicolae Ciucă, fost general de armată și prim-ministru al Partidului Național Liberal de centru-dreapta, care este în prezent într-o coaliție tensionată cu PSD.

Holocaustul, ”o problemă minoră” pentru George Simion și AUR

Claudiu Tufiș, profesor asociat de științe politice la Universitatea din București, a spus că datele sondajelor dinaintea alegerilor sunt nesigure, deoarece „există o mulțime de încercări de a genera un anumit rezultat”.

„Tot ceea ce pot spune cu siguranță este că probabil va fi o luptă între Simion și Lasconi (pentrul turul 2 - n.red.)”, a declarat Tufiș. „Cred că depinde de mobilizarea atât în ​​interiorul României, cât și în afara României”.

Unii alegători consideră că niciunul dintre candidații din cursa de duminică nu abordează problemele pe care le consideră semnificative.

„Cred că ne aflăm într-o situație în care o criză economică și socială este din ce în ce mai prezentă în viața noastră”, a spus Catrinel Toncu, o studentă la antropologie în vârstă de 24 de ani. „Nu văd nicio discuție despre schimbările sistemice viitoare. Fiecare dintre ele este problematică, după părerea mea”.

George Simion a fost de multă vreme o figură de controversă. El a militat pentru reunificarea cu Moldova, care anul acesta i-a reînnoit o interdicție de 5 ani de intrare în țară. În 2020, partidul AUR a trecut de la o relativă obscuritate la obținerea de 9% într-un vot parlamentar, permițându-i să intre în parlament.

Oponenții i-au acuzat pe Simion și AUR că sunt extremiști. În 2022, ambasadorul Israelului în România a condamnat AUR pentru că s-a opus unei inițiative pentru studierea Holocaustului în România, pe care îl consideră „o problemă minoră”. Partidul se opune căsătoriilor între persoane de același sex și are legături strânse cu Biserica Ortodoxă Română.

La sediul de campanie al partidului său, Simion l-a numit pe președintele rus Vladimir Putin „un criminal de război” și a spus că sancțiunile occidentale împotriva Rusiei „nu sunt suficiente”.

Mircea Geoană: Românii care îi votează pe populiști sunt cei care ”au fost abandonați de stat”

Dar el se opune ca România – care a trimis deja un sistem de rachete Patriot în Ucraina – să contribuie cu mai mult ajutor militar pentru vecinul său sfâșiat de război.

„Nu sunt un fan al continuării războiului și sper că președintele ales Trump va opri acest război”, afirmă Simion.

Tufiș a spus că realegerea lui Trump ar putea întări sprijinul pentru Simion, care l-a lăudat. „Trump este un perturbator, iar Simion, într-o oarecare măsură, poate fi considerat în acest fel – ca perturbatori ai sistemului politic”, consideră expertul.

După ce Rusia a invadat Ucraina în 2022, România a jucat un rol din ce în ce mai important în NATO, inclusiv prin deschiderea unui centru de instruire pentru piloții de avioane F-16 din țările aliate și alți parteneri, inclusiv Ucraina.

Mircea Geoană, fost ministru de externe și ambasador în Statele Unite, a declarat pentru AP că experiența sa internațională îl califică deasupra celorlalți candidați.

„Cred că instituția politică din România rămâne în urma societății românești”, a spus el. „Suntem o țară mare, suntem extrem de relevanți din punct de vedere strategic pentru toți partenerii și aliații noștri, dar România ar trebui să devină un jucător și o putere cu adevărat multi-regională”.

Fostul oficial NATO a recunoscut și ascensiunea populismului, spunând că oamenii care votează „pentru astfel de soluții extreme sunt cei care au fost practic abandonați de statul român și de actualul establishment politic, cei din orașele mici din România, cei în mediul rural”.

Elena Lasconi: ”Putin nu se teme de NATO. Îi este frică de libertate”

Elena Lasconi, un fost jurnalist și lider al USR, a declarat pentru AP că dorește „să scape de această etichetă că suntem o țară coruptă și săracă”. Ea a promis, de asemenea, că va acorda prioritate promovării pentru aderarea deplină a României la spațiul Schengen, zona de călătorie a Europei fără verificări de identitate.

„În toate instituțiile statului, între politicieni, corupția este cea mai mare problemă cu care ne confruntăm”, a spus Lasconi. „Câteva zeci de politicieni care se întorc mereu la putere... care încearcă să-și umple buzunarele cât mai mult posibil, dar nu fac nimic pentru oameni”.

Una dintre principalele condiții ale aderării României la UE în 2007 a fost luarea de măsuri represive împotriva corupției endemice. Dar România rămâne unul dintre cei mai corupți membri ai UE, potrivit Transparency International.

Lasconi a spus că este în favoarea creșterii cheltuielilor pentru apărare și că sprijinirea Ucrainei „pentru a câștiga războiul” este esențială. „Putin nu se teme de NATO. Îi este frică de libertate. Libertatea, democrația și statul de drept sunt contagioase”, afirmă ea. „În momentul în care aveți state la graniță în care funcționează democrația, mulți ruși și-ar putea pune întrebări”.

Eugen Ionescu, un proprietar de restaurant în vârstă de 40 de ani, spune că va fi împins să voteze pentru un „rău mai mic” în anticipatul tur 2. „Asta este situația în această țară de 20 de ani, trebuie să alegem răul mai mic... nu vom vota pe cineva pentru că credem în acea persoană”.

Dacă Simion va câștiga, însă, se teme că „toată puțina stabilitate pe care o avem în acest moment ca țară va dispărea”.