Modifica setarile cookie
Toate categoriile

Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa

Your browser doesn't support HTML5 video.

Pregătirile pentru alegerile prezidențiale și parlamentare sunt în toi. Autoritățile anunță că membrii secțiilor de votare vor câștiga între 240 și 330 de lei pentru fiecare zi lucrată.

Cei mai mulți bani vor ajunge la președinții de secții responsabili, printre altele și de numărarea buletinelor. După cele trei runde de alegeri, aceștia vor încasa peste 4.000 de lei. Biroul Electoral Central a stabilit și modul în care se va desfășură referendumul din Capitală.

Pentru cel mult 13 zile lucrate, un președinte de secție va primi în total 4.270 de lei. Adică 330 de lei pentru fiecare zi de activitate, la care se adaugă câte 35 de lei, indemnizația de protocol.

În cele 19.000 de secții de votare vor fi un președinte, un locțiitor plus membrii nominalizați de partidele politice. Urmează operatorii care verifică actele de identitate în jur de 24.000 în toată țara. Aceștia vor încasa 330 de lei pentru fiecare zi.

Suma totală care va fi cheltuită pentru cele trei runde de vot

Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente: „Dacă mai adăugăm aici și personalul de pază și așa mai departe, aproximativ 200.000 de oameni sunt agrenați direct în operațiunea de desfășurare a alegerilor în 24 noiembrie. Dacă punem la socoteală și contravaloarea hârtiei cu prețurile pe care le are Monitorul, cu tot ce înseamnă organizarea acestor alegeri se apropie de 900 de milioane de lei”.

Citește și
facebook
Autoritățile confirmă că ”un anumit candidat la aceste alegeri prezidențiale și parlamentare” este ajutat de ”ferme de troli”

În jur de 20 de milioane de buletine de vot au fost deja tipărite și distribuite către prefecturile din întreaga țară. În diaspora vor fi cele mai multe secții de votare de până acum, 950.

Ca să fie siguri că procesul de votare se desfășoară fără suspiciuni de fraudă, urnele pot fi supravegheate de așa numiții observatori. Mai multe organizații acreditează cetățeni independenți din țară și din străinătate. Cei care vor să fie observatori trebuie să aibă drept de vot și să nu facă parte dintr-un partid politic.

Ana Mocanu, reprezentant Funky Citizens: „Este omul care supraveghează și protejează integritatea electorală. Este prezent în secția de votare de la deschidere, pe tot parcursul votării și la încheierea secției când e numărarea de voturi. Supraveghează, documentează, nu este remunerat. Având în vedere că avem trei weekenduri de alegeri ne așteptăm la un flux constant cam de 500 per fiecare tur”.

Bucureștenii chemați să voteze la referendum

În Capitală, cei care merg la vot pot opta dacă doresc să voteze și pentru referendum. Bucureștenii care se vor prezenta la vot pe 24 noiembrie vor primi în total 4 buletine.

Unul pentru alegerea președintelui, iar alte trei pentru fiecare întrebare aleasă pentru referendumul propus de Primarul Capitalei. De asemenea vor exista patru urne diferite.

Atenție, însă, alegătorii din Capitală vor putea vota doar la secțiile unde sunt înscriși pe listele electorale permanente. În cazul în care se află în alt oraș, potvota pe listele suplimentare doar pentru președinte

Cum și unde pot vota românii 

În următoarele trei weekenduri românii își vor alege președintele și parlamentarii. Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie, se vor organiza scrutine în fiecare weekend. Primele alegeri sunt cele prezidențiale, care vor avea loc pe 24 noiembrie, în ziua de duminică.

Pentru alegerile prezidenţiale au fost organizate 18.968 de secţii de votare la nivel naţional şi 950 de secţii în străinătate, conform informațiilor AEP.

Aproximativ 19 milioane de buletine de vot pentru alegerile prezidenţiale au fost tipărite. Acestea au ajuns deja la prefecturile fiecărui judeţ, astfel încât în ziua de sâmbătă, 23 noiembrie, după-amiază, vor fi distribuite secţiilor de votare.

Sâmbătă, 23 noiembrie, ora 7.00 dimineaţa, campania electorală pentru alegerea preşedintelui României încetează iar toţi competitorii politici care au avut materiale de propagandă electorală afişate sau în mediul virtual au obligaţia să le şteargă.

Secţiile de votare din străinătate se deschid vineri, ora 12.00, sâmbătă de la ora 7.00 iar duminică, atât în străinătate cât şi în ţară, de la 7.00 la 21.00. În cazul celor care la ora 21.00 se află în secţie sau la rând pentru a vota preşedintele secţiei de votare poate să prelungească votarea până când ultimul alegător aflat în incinta secţiei să poată vota. Prelungirea votării se face până la 23.59 minute, când sistemul electronic se închide şi nu se va mai putea vota în nicio secţie de votare.

Alegătorii pot vota în țară la secțiile de votare unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință. Ei pot vota în localitatea de domiciliu sau reședință, la secția unde sunt arondați, pe liste permanente, sau în orice altă secție de votare, în afara localității unde au reședința sau domiciliul, pe liste suplimentare.

Pentru ca fiecare cetățean să știe unde poate vota, Autoritatea Electorală Permanentă a lansat Registrul Electoral. Un website unde, pe baza CNP-ului, fiecare poate fiecare să afle unde este arondat.

Românii din străinătate au la dispoziție trei zile (vineri, sâmbătă și duminică) pentru a vota la secțiile de votare deschise pe lângă ambasade, consulate sau institute culturale, fiind înscriși pe liste suplimentare, conform Expert-forum.ro.

Procesul de votare începe cu prezentarea actului de identitate operatorului de calculator al secției de votare. După scanarea și validarea actului de identitate, alegătorii se îndreaptă spre membrii biroului electoral. Ei semnează sau se înscriu și semnează pe lista electorală, după care primesc un buletin de vot cu numele candidaților la alegerile prezidențiale care îndeplinesc condițiile legale.

Alegătorii aplică ștampila cu mențiunea „VOTAT" pe patrulaterul corespunzător partidului sau candidatului independent dorit. Buletinul se îndoaie astfel încât pagina goală cu ștampila de control a secției de votare să rămână în afară, apoi se introduce în urnă fără a se deschide. Îndoirea greșită a buletinului nu atrage nulitatea votului, atât timp cât secretul votului este asigurat.

Dacă ștampila este aplicată greșit, alegătorul poate solicita un nou buletin de vot, dar numai dacă buletinul inițial nu a fost introdus în urnă. În acest caz, primul buletin de vot va fi anulat.

Sunt considerate nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare, cele de alt model decât cel legal aprobat, cele pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea „VOTAT", precum și cele la care această ștampilă este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

Lucruri esențiale pe care trebuie să le știi despre alegerile prezidențiale din 2024

Calendarul alegerilor. În următoarele trei weekenduri românii își vor alege președintele și parlamentarii. Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie, se vor organiza scrutine în fiecare weekend. Primele alegeri sunt cele prezidențiale, care vor avea loc pe 24 noiembrie, în ziua de duminică, în același timp cu referendumul inițiat de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Următoarele alegeri, cele parlamentare, au loc tot într-o zi de duminică, pe 1 Decembrie, chiar de Ziua Națională a României. Alegerile din 2024 se încheie cu turul al doilea pentru alegerile prezidențiale, programat să aibă loc pe 8 decembrie.

România își alege al 5-lea președinte după Revoluție. Din anul 1989 și până în prezent România a avut patru președinți – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Conform Constituției, președintele României poate ocupa funcția doar pentru două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că, indiferent de rezultatul alegerilor, România va avea un nou președinte începând cu 2025.

Ce atribuții are șefului statului? De la rolul său în politica externă, la influența pe care o are asupra guvernului, președintele României joacă un rol fundamental în sistemul politic al țării. De asemenea, este important de menționat că președintele beneficiază de un salariu considerabil, acesta având cea mai înaltă funcție în statul roman. Puterile și rolul său sunt însă foarte clar definite prin legea fundamentală a țării. Atribuțiile președintelui sunt împărțite în două mari categorii - politică internă și politică externă. De asemenea, Constituția României stabilește un set clar de reguli și condiții care trebuie respectate pentru ca cineva să poată să ajungă la cea mai înaltă funcție în stat.

Unde și cum votăm? Pentru a participa activ la alegeri, cetățenii trebuie să fie bine informați și să știe exact cum și unde pot vota. În secțiile de vot, alegătorii vor trebui să aibă asupra lor un act de identitate valid și să respecte toate procedurile specifice stabilite de autoritățile electorale. Fie că sunt în țară sau în străinătate, românii vor putea accesa informațiile necesare pentru a asigura un proces de vot corect și transparent. Înainte de a ajunge la secția de votare, este esențial să cunoști calendarul alegerilor, dar și să fii la curent cu toți pașii procedurali pentru a te asigura că exerciți dreptul tău la vot într-un mod corect.

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult