Alegerile prezidențiale din România, sub lupa Politico: „Extravaganța electorală trezește fantomele trecutului fascist”

Conform sursei citate, România se va îndrepta după alegeri spre una dintre următoarele direcții: fie păstarea perspectivei centriste și pro-europene, fie virajul spre politici naționaliste care ar declanșa noi alarme la Bruxelles, mai ales având în vedere proximitatea fizică de războiul din Ucraina și rolul economic crucial al țării în Europa de sud-est.

„De la un candidat care a fost recent adjunctul șefului NATO, dar care este acuzat că are legături cu un propagandist al Kremlinului, la un altul care laudă în mod deschis un lider fascist, alegătorii români se confruntă cu un peisaj politic extrem de polarizat”, notează Politico.

Cu doar o lună rămasă până la primul tur al alegerilor prezidențiale, nu există un favorit clar, remarcă sursa citată, conform căreia candidații partidelor tradiționale, PSD și PNL, se chinuie să iasă în față, însă sunt afectați de o percepție publică negativă – că sunt corupți și vulnerabili la clientelism.

„Problemele de securitate, mai ales faptul că în România ajung frecvent drone rusești eșuate sau că vasele cu grâne sunt atacate aproape de coastele sale, sunt puțin importante în cadrul dezbaterii politice generale”, mai scrie publicația.

Citește și

Respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă, în presa internațională: Hotărârea în „stil Putin” dă peste cap alegerile - POLITICO

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

„Identitatea formată dintr-o combinație ciudată de credință ortodoxă și o limbă neo-latină a consolidat statutul de outsider al României în regiunea Balcanilor.

Aceasta a făcut ca fasciștii din Al Doilea Război Mondial, dar și regimul postbelic al lui Nicolae Ceaușescu să accentueze puternic retorica etnocentrică”, se arată în analiza Politico.

„Principalul subiect de dezbatere care domină aceste alegeri, dar nu doar pe ele, este naționalismul sau fabricarea de non-probleme pentru a distrage de la problemele reale ale țării. Oamenii așa au crescut și au ajuns să se aștepte ca aceste chestiuni să facă parte din politică”, a declarat, pentru sursa citată, Rufin Zamfir, expert în radicalism și probleme de securitate la GlobalFocus Center.

Extremismul din politica românească și avertismentul Politico

Zona naționalistă este condusă de AUR, un partid de extremă dreapta care a intrat în Parlamentul României în 2020, cu o platformă formată dintr-o idee cât se poate de clară: re-unificarea cu Republica Moldova, subliniază Politico.

Liderul său, George Simion, pe care Politico îl creditează cu șanse de a ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale, citând un sondaj Sociopol, este un „fost activist de extremă dreapta devenit șef de partid”, care a devenit celebru după ce s-a descris drept „președintele celor mulți”.

Politico a remarat căfaptul că, în opinia lui Simion, Holocaustul reprezintă o „problemă minoră”, despre care copiii nu trebuie să învețe la școală.

Înainte de a intra în politică, liderul AUR a fost un membru al grupării „Honor et Patria”, o organizația de huligan de peluză de extremă dreapta, mai scrie publicația.

Deși Simion este în centrul atenției la București, continuă Politico, un scandal major care i-a zguduit campania a venit din direcția Dianei Șoșoacă, despre care publicație spune că e o lideră de partid „anti-semită și pro-rusă”.

Publicația a amintit că Șoșoacă a fost scoasă din lupta pentru Cotroceni după ce CCR care i-a invalidat candidatura, dar și faptul că ea a fost suspendată din Parlamentul European pentru răbufniri fasciste.

Dacă scandalurile și narațiunile pro-fasciste devin ceva obișnuit pentru politica românească, și nu rămân doar niște întâmplări, țara va primi, cel mai probabil, și mai multă atenție internațională, însă din motive total greșite, avertizează Politico.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"