Programul de votare la alegerile europarlamentare pentru fiecare țară din Uniunea Europeană
Este Super-duminica alegerilor pentru Parlamentul European. Chiar dacă scrutinul a început de joi, cu Olanda, şi a continuat vineri şi sâmbătă în alte câteva ţări, „grosul” electoratului votează duminică.
În cele 27 de ţări ale UE candidează pentru Parlamentul European politicieni din aproximativ 200 de partide. Cei 373 de milioane de alegători cu drept de vot sunt cei care vor decide pe cine vor trimite în hemiciclu. În total, sunt locuri pentru 720 de reprezentanţi - cu 15 mai mulţi decât data trecută, dar mai puţini decât cei 751 de eurodeputaţi care făceau parte din Parlament înainte de Brexit. Noii membri aleşi îşi vor ocupa locurile la mijlocul lunii iulie pentru o primă sesiune plenară. Urmează o primă provocare, poate cea mai grea: să configureze schema de personal a celor care vor conduce destinele UE în următorii cinci ani.
Programul de vot și numărul de eurodeputați din fiecare țară
Din Olanda, unde urneles-au închis de joi, vor veni 31 de eurodeputaţi. Alegătorii au votat de la ora 7.30 la 21.00, toţi cu pixul şi hârtia, din cauza neîncrederii de lungă durată faţă de maşinile de vot. Exit-pollurile arată că Partidul Libertăţii (PVV), de extremă dreapta, şi aliaţii lui populişti au câştigat locuri faţă de legislatura precedentă, fiind probabil la egalitate cu alianţa dintre stânga şi verzi condusă de fostul comisar european Frans Timmermans.
În Irlanda, secţiile de vot au fost deschise vineri între orele 7.00 şi 22.00. Ţara alege 14 eurodeputaţi. Clare Daly şi Mick Wallace, care sunt de mult timp figuri emblematice ale grupului de stânga al UE, se confruntă cu o luptă dificilă pentru a fi realeşi.
Republica Cehă şi-a lăsat urnele deschise pentru un scrutin de două zile, desfăşurat vineri şi sâmbătă. Praga trebuie să trimită 21 de eurodeputaţi la Strasbourg. Secţiile de votare au fost deschise între orele 14.00 şi 22.00 pe 7 iunie şi între orele 8.00 şi 14.00 pe 8 iunie.
Letonia a avut secţiile de votare deschise sâmbătă între orele 9.00 şi 20.00. Această ţară alege 9 membri ai Parlamentului.
Malta a votat sâmbătă între orele 7.00 şi 22.00. Fiind una dintre cele mai mici trei ţări din UE, aceasta alege doar 6 deputaţi. Pot vota persoanele care au împlinit 16 ani. Este ţara actualei preşedinte a Parlamentului European, Roberta Metsola, iar Partidul Naţionalist din care face parte poate obţine un loc în plus (adică toate cele trei locuri).
Slovacia a deschis urnele sâmbătă de la ora 7.00 până la 22.00. Ea alege 15 eurodeputaţi. Partidul de guvernământ al ţării, Smer, ar putea vedea o creştere a sprijinului electoral după tentativa de asasinat asupra premierului Robert Fico în luna mai.
În Italia votul se întinde pe două zile, sâmbătă şi duminică. Fiind a treia ţară ca mărime din UE, aceasta alege 76 de deputaţi. Secţiile de vot s-au deschis pe 8 iunie, între orele 15.00 şi 23.00, iar pe 9 iunie, alegătorii pot vota între orele 7.00 şi 23.00. Toţi ochii sunt aţintiţi asupra prim-ministrului Giorgia Meloni şi asupra faptului dacă, în discursul său postelectoral, va da indicaţii cu privire la sprijinul grupului său politic, Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR), care este curtat atât de Ursula von der Leyen, cât şi şi Marine Le Pen.
Austria deschide urnele duminică. Ţara îşi alege 20 de deputaţi. Orele de deschidere a secţiilor de votare variază: Cele mai multe sunt deschise între orele 7.00 şi 17.00; municipalităţile mai mici se închid la prânz. Pot vota persoanele de 16 şi 17 ani. Partidul Libertăţii, de extremă dreapta, este pregătit să câştige, deşi dezvăluirile despre modul în care acesta subminează agenţia de informaţii a ţării a zguduit barca de campanie.
Belgia votează între orele 8.00 şi 14.00. Votul electronic este posibil până la ora 16.00. Este vorba de un scrutin triplu - la nivel european, federal şi regional - iar votul ar putea schimba dramatic viitorul ţării, pe măsură ce popularitarea flamand-naţionaliştilor creşte în regiunea nordică Flandra. Belgia alege 22 de eurodeputaţi. Votul este obligatoriu, iar tinerii de 16 şi 17 ani vor vota pentru prima dată la alegerile europene.
Bulgaria votează între orele 7.00 şi 20.00. Alege 17 membri în cadrul unui vot obligatoriu pentru toţi cetăţenii cu drept de vot. Ţara organizează alegeri legislative în aceeaşi zi.
Croaţia votează, cu secţii de vot deschise între orele 7.00 şi 19.00. Ţara alege 12 membri ai Parlamentului European..
Cipru votează între orele 7.00 şi 18.00. Este de urmărit dacă Fidias Panayiotou, un influencer online în vârstă de 24 de ani, va fi una dintre cele şase persoane pe care Cipru le trimite în Parlamentul European.
Danemarca votează între orele 9.00 şi 20.00. Alege 15 membri. Votul se rezumă la un referendum privind partidul social-democrat al premierului Mette Frederiksen, care tocmai a fost atacată pe stradă vineri seară, şi partenerul său de coaliţie junior Venstre.
În Estonia duminică este ziua oficială a alegerilor, chiar dacă scrutinul a început pe 3 iunie. Aceasta alege 7 europarlamentari. Secţiile de votare sunt deschise între orele 9.00 şi 20.00. Estonia se mândreşte cu votul electronic: oamenii pot vota de acasă, de pe computer.
Finlanda votează între orele 9.00 şi 20.00. Alege 15 deputaţi. Sondajele de opinie sugerează că alegătorii din ţara proapăt intrată în NATO vor susţine răspunsul calm, dar hotărât, al Partidului Coaliţiei Naţionale (NCP) al premierului Petteri Orpo la agresiunile vecinului din est, Rusia.
Franţa votează de la ora 8.00, iar urnele sunt deschise cel mai devreme până la ora locală 18.00. Ţara alege 81 de membri în PE. Toţi ochii sunt aţintiţi asupra performanţei partidului RN, de extremă dreapta şi a liderului său, Jordan Bardella - acesta va fi probabil cel mai mare partid naţional de extremă dreapta în ceea ce priveşte numărul de membri din Parlamentul European. Va fi un rezultat jenant pentru preşedintele Emmanuel Macron.
Germania votează între orele 8.00 şi 18.00. Fiind cea mai mare ţară din UE, aceasta alege 96 de membri. Pot vota persoanele cu vârste de 16 şi 17 ani. În ultima linie dreaptă a campaniei, uciderea unui ofiţer de poliţie, inundaţiile din sudul ţării şi o criză pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) trag alegătorii în tot felul de direcţii.
În Grecia, secţiile de vot vor fi deschise între orele 7.00 şi 19.00. Trebuie aleşi 21 de membri în PE. Votul este obligatoriu, iar vârsta minimă de vot este de 17 ani. Partidul ultranaţionalist de extremă dreapta Soluţia Greacă va obţine de două ori mai multe voturi decât la alegerile de anul trecut, consolidându-şi rolul de "băiat rău" al politicii greceşti.
Lituania votează de la ora 8.00 la 20.00. Alege 11 membri.
În Luxemburg, oamenii pot vota între orele 8.00 şi 14.00. Votul este obligatoriu în această ţară, care alege doar 6 eurodeputaţi.
În Polonia, secţiile de votare sunt deschise între orele 7 şi 21. Ţara alege 53 de eurodeputaţi. Este o cursă strânsă între Platforma Civică, aflată la guvernare, şi Partidul Lege şi Justiţie (PiS), de dreapta, care a fost la guvernare, dar este, de asemenea, al treilea vot important pentru polonezi în ultimele luni, aşa că participarea ar putea fi potenţial scăzută.
Portugalia votează între orele 8.00 şi 20.00, alegând 21 de membri. Votul tinerilor din Portugalia este înclinat spre dreapta.
România votează de la ora 7.00 la 22.00 (dar, dacă ajungeţi la urne înainte de ora 22.00, puteţi vota până cu un minut înainte de miezul nopţii). România alege 33 de membri ai Parlamentului European şi dublează scrutinul european cu alegerile locale.
Slovenia votează de la ora 7.00 la 19.00, alegând 9 membri. Guvernul a încercat să lupte împotriva numărului scăzut de participanţi la vot programând un triplu referendum privind moartea asistată, consumul de canabis şi votul preferenţial la alegerile generale în acelaşi timp cu votul pentru UE.
Spania votează între orele 9.00 şi 20.00. Fiind a patra ţară din UE ca mărime, aceasta alege 61 de membri. Rezultatele din Spania vor fi importante pentru cursa pentru ocuparea posturilor de conducere care va urma alegerilor, în contextul în care vicepremierul socialist Teresa Ribera va face campanie pentru a conduce politica ecologică a UE, iar centrul-dreapta va susţine ferm candidatura Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat.
Suedia votează între orele 9.00 şi 20.00, alegând 21 de membri.
Ungaria votează între orele 6.00 şi 19.00. Aceasta alege 21 de eurodeputaţi. Premierul Viktor Orbán şi partidul său Fidesz au bombardat reţelele sociale cu reclame politice online. Sunt de urmărit îndeaproape rezultatele contracandidatului său, Péter Magyar, şi ale partidului său, Respect şi Libertate, care a galvanizat alegătorii anti-guvernamentali.
Noaptea alegerilor
Maratonul de patru zile de votare atinge apogeul în seara zilei de 9 iunie, când ţările compilează primele rezultate. Atunci vom avea o primă idee despre cine sunt câştigătorii şi învinşii din întreaga Europă, scrie POLITICO.
Epicentrul alegerilor europene se află la Bruxelles, în hemiciclul Parlamentului European, unde se vor desfăşura festivităţile din seara alegerilor şi se va prezenta o imagine de ansamblu a rezultatelor la nivel paneuropean.
Rezultatele vor fi prezentate pe site-ul oficial al UE pentru alegeri.
- La ora 18.15, ora Bruxelles-ului (19.15, ora României) va apărea un prim set de rezultate naţionale.
- La ora 20.15, ora Bruxelles-ului (sau la scurt timp după), oficialii sunt aşteptaţi să dezvăluie prima componenţă estimată a noului Parlament European.
- La ora 23.15 este momentul în care instituţia publică primele rezultate provizorii ale alegerilor, la scurt timp după închiderea urnelor în Italia. Aceste prime rezultate se bazează pe sondaje la ieşirea de la urne.
- Ursula von der Leyen, precum şi ceilalţi candidaţi principali intenţionează să se adreseze europenilor, într-o serie de discursuri pe scena din hemiciclu, în jurul miezului nopţii, potrivit surselor POLITICO.
- Luni dimineaţă, la ora 1.00 (2.00, ora României) Parlamentul European va publica cele mai recente rezultate ale alegerilor, după care se poate merge puţin la culcare.
Parlamentul încearcă să facă marea sa dezvăluire cât mai atractivă, dar o mare parte din agitaţie se desfăşoară pe coridoarele şi pasarelele Parlamentului European din Bruxelles, unde deputaţii europeni şi liderii care vin în Parlament apar pentru a se adresa presei naţionale şi internaţionale, iar grupurile politice ţin conferinţe de presă şi petreceri de vizionare.
În afara incintei Parlamentului, Ursula von der Leyen, actualul preşedinte al Comisiei Europene, care este şi candidatul principal al Partidului Popular European, se va afla la Bruxelles, urmărind rezultatele alături de membrii partidului său, PPE, la hotelul Stanhope.
Partidul Socialiştilor Europeni va organiza o petrecere de după alegeri la Ginette Bar din Place Luxembourg, chiar vizavi de intrarea principală a Parlamentului European.
Grupul Verzilor Europeni/Alianţa Liberă Europeană organizează o petrecere de veghe în incinta Parlamentului European cu candidatul său principal Bas Eickhout, la fel ca şi Partidul Stângii Europene şi candidatul său principal Walter Baier.
Partidul liberal ALDE va organiza o petrecere de observare la sediul său din Rue d'Idalie din Bruxelles.
Cea mai mare petrecere a serii va fi probabil noaptea electorală a Rassemblement National (RN) din Franţa, cu candidatul ei principal Jordan Bardella, care va avea loc într-un pavilion dintr-un parc din apropierea castelului Vincennes, la est de Paris.
Cinci aspecte de urmărit
1. Rata de participare
Lăsând la o parte intrigile politice, o provocare majoră - dacă nu chiar cea mai mare - pentru Uniunea Europeană este aceea de a-i face pe cei 450 de milioane de cetăţeni ai săi să le pese cu adevărat. Alegerile europene suscită de obicei mai puţin interes decât voturile naţionale. Este o provocare care bântuie UE dintotdeauna. Scăderea prezenţei la vot a afectat blocul de când a început să organizeze alegeri pentru Parlamentul European, în 1979, iar în 2014 s-a înregistrat un minim istoric de 42,6 % dintre alegătorii cu drept de vot. Această tendinţă a fost inversată ultima dată, în 2019, când s-au prezentat la urne 50,7 la sută dintre alegători.
Apariţia în acest an a partidelor de extremă-dreapta îi face pe observatori să creadă că ar putea împinge în sus rata de prezenţă la vot.
2. Cum se descurcă extrema dreaptă
Partidele de extremă dreapta sunt în plină ascensiune în întreaga Europă. Multe partide cu programe anti-imigranţi, adesea anti-globalizare şi clar eurosceptice înregistrează o creştere a susţinerii.
Schimbarea ar putea trimite unde de şoc în mecanismul UE, deoarece Parlamentul ar avea un rol mult mai critic în ceea ce priveşte legiferarea şi cheltuielile la nivelul UE.
În anumite ţări membre, o victorie a extremei drepte ar avea, de asemenea, un efect în lanţ asupra politicii interne. În Franţa, RN-ul caută să dea o lovitură reputaţiei preşedintelui Emmanuel Macron în perspectiva candidaturii la preşedinţia franceză din 2027. În Belgia, o victorie aşteptată a extremei drepte, separatistă, ar putea pune ţara în impas, în timp ce cântăreşte modalităţile de reformare a structurilor sale de stat.
3. Dacă Ursula von der Leyen ajunge la 361 de voturi
Pentru a câştiga un nou mandat la conducerea Executivului de la etajul 13 al sediului Berlaymont al Comisiei din Bruxelles, Ursula von der Leyen trebuie să învingă opoziţia - în grupurile politice concurente şi chiar în propriul grup, de centru-dreapta, Partidul Popular European (PPE). Rezultatele din 9 iunie vor oferi un prim indiciu al bătăliei pe care o va duce pentru a obţine sprijin.
4. Câte locuri din partea partidelor rebele sunt puse la bătaie
Mai multe partide vor căuta noi aliaţi politici după 9 iunie. Aceste locuri - pentru care grupurile politice vor trebui să negocieze în zilele şi săptămânile de după vot - pot schimba drastic puterea în hemiciclu.
Unii din grupul liberal Renew caută să elimine Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie din Olanda (VVD), deoarece acesta a ajuns la un acord cu extrema dreaptă al lui Geert Wilders pentru a forma următorul guvern al Olandei. Se estimează că VVD va câştiga patru locuri.
De partea dreaptă, Viktor Orbán din Ungaria a părăsit grupul PPE, iar aproximativ 10 locuri legate de partidul său Fidesz sunt puse la bătaie.
AfD a fost expulzat din grupul de extremă-dreapta ID, iar candidatul său principal, Maximilian Krah, a renunţat la campanie, ceea ce înseamnă că 16 locuri sunt puse la bătaie dacă partidul reuşeşte să se facă din nou remarcat.
Apoi, există partide noi - cele care candidează pentru prima dată pentru locuri în UE. În Ungaria, partidul de centru-dreapta TISZA speră să obţină şase locuri. În România, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) ar putea aduce şase noi locuri în ECR. În Spania, partidul de stânga Sumar ar putea obţine cinci locuri. Iar în Italia, alianţa verde-stânga AVS ar urma să obţină patru. (Proiecţiile privind locurile datează din 29 mai).
5. Evenimente neaşteptate
În politică, necunoscutele sunt cele care îi ţin treji noaptea pe cei care fac campanie. Fiecare vot naţional ar putea fi perturbat de un eveniment neaşteptat care să deraieze planurile de campanie şi să solicite atenţia politică.
În Germania, moartea unui poliţist la sfârşitul săptămânii trecute a atras atenţia asupra problemelor de securitate (şi asupra reacţiilor în curs de desfăşurare la inundaţiile din sudul ţării).
În Franţa, un anunţ de campanie al RN care încearcă să curteze alegătorii jandarmi s-ar putea întoarce împotriva lor.
Aceste răsturnări de situaţie sunt cele care ar putea influenţa pe ultima linie dreaptă.
Apoi, există cei care ies în stradă pentru a influenţa votul. Grupul ecologist radical Extinction Rebellion a organizat o serie de proteste, inclusiv o "acţiune de blocare clasică şi pe scară largă" la Bruxelles. Fermierii au descins deja marţi la Bruxelles pentru o adunare similară valului de proteste pe care aceştia l-au lansat în Bruxelles în ultimul an.
Greul abia începe
„Mahmureală” în noaptea alegerilor? Greul abia acum începe! După ce s-a terminat cu buletinele de vot, începe adevărata luptă: alegerea noii conduceri a Uniunii Europene, scrie POLITICO.
În primele săptămâni de după alegeri, membrii partidelor naţionale formează coaliţii cu omologi din întreaga UE, numite grupuri politice, care împărtăşesc aceleaşi idei. Aceste grupuri domină dinamica puterii în UE.
În cursa pentru ocuparea funcţiilor de conducere, cei 27 de şefi de stat şi de guvern din UE trebuie mai întâi să ajungă la un acord cu privire la următorii preşedinţi ai Comisiei Europene, ai Consiliului European şi ai Parlamentului European, precum şi cu privire la viitorul şef al politicii externe a UE. La 17 iunie, liderii UE se vor întâlni la Bruxelles, în cadrul unui summit informal al UE, la un dineu. Primul Consiliu European oficial este programat pentru 27-28 iunie.
Noii membri ai Parlamentului European vor trebui să aştepte până la 16 iulie pentru prima sesiune plenară, în cadrul căreia îşi vor alege preşedintele şi vor începe să împartă funcţiile de conducere, cum ar fi vicepreşedinţii şi preşedinţii.
