(P) Obligațiile producătorilor pentru ambalajele din plastic: ce presupun și ce aspecte sunt încă neclare?
În România există în prezent mai multe acte normative care stabilesc obiective pentru colectarea și reciclarea ambalajelor din plastic.
Cele mai importante dintre acestea sunt:
1. DECIZIA (UE, EURATOM) 2020/2053, reglementând așa numita “TAXĂ PE PLASTIC”, emisă în 14 Decembrie 2020
2. Legea 249/2015, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, modificată prin OG 1/2021, publicată în MOF 16 August 2021
3. Ordonanța 6/2021, privind articolele de plastic de unică folosință, publicată în MOF 30 August 2021
4. Hotărârea de guvern 1074/2021, privind sistemul de garanție-returnare publicată în MOF 6 Octombrie 2021
Toate aceste acte normative au ca scop reducerea consumului de ambalaje de plastic, dar și colectarea și chiar reciclarea lor în proporție de până la 100%, conform Deciziei Euratom care, în acest context va deveni, practic, norma cea mai importantă, stabilind cel mai înalt obiectiv de valorificare pentru ambalajele din plastic.
Conflicte și neclarități
Practic, privind atât spre OG 6/2021 (transpunerea directivei pentru plasticul de unică folosință) cât și la HG 1074/2021 (implementarea Sistemului de garanție-returnare), acestea trasează obligații legale concretizate în obiective de colectare-reciclare distincte pentru același tip de ambalaj (ambalaje de plastic de unică folosință pentru băuturi cu capacitate de maxim 3 litri), însă diferite ca secvențialitate în timp: (OG 6/2021 – obiectiv de colectare de 90% până în 2029 și HG 1074/2021 – obiectiv de colectare de 90% în 2025).
Dacă nu se îndeplinesc obiectivele, conform OG 6/2021 apare riscul unei sancțiuni de 20.000 – 40.000 lei iar conform HG 1074/2021, o penalitate de 2 lei/kg pentru diferența dintre obiectivul de colectare și cantitatea efectiv colectată în anul respectiv.
Deasupra tuturor acestor norme, Decizia Euratom impune României, practic, un obiectiv de reciclare de 100% a deșeurilor de ambalaje din plastic începând cu anul 2021, în timp ce L 249/2015, HG 1074/2021 și OG 6/2021 stabilesc obiective atât inferioare cât și diferite (de colectare dacă ne referim la HG 1074/2021 și OG 6/2021).
În analiza care urmează, vom vedea cum se intersectează cele patru acte normative și care este secvențialitatea lor de intrare în vigoare:
Ca urmare a analizei apar următoarele neclarități:
1. Cum se va aplica Decizia Euratom în România și de când va intra ea efectiv în aplicare în relația cu mediul de afaceri? Cine va purta răspunderea – și va suporta costurile - pentru taxa pe plastic (0,8 euro/kilogram ambalaj plastic nereciclat) și începând de când?
2. Care dintre sancțiuni/contribuții se aplică, sau dacă se aplică ambele sancțiuni reglemantate prin OG 6/2021 (20.000 – 40.000 LEI) și HG 1074/2021 (2 lei/kg pentru pentru diferența dintre obiectivul de colectare și cantitatea efectiv colectată în anul respectiv), care dintre perioade va fi luată în considerare pentru obiectivul de 90% (2025 sau 2029)?
3. Cum anume se vor face raportările de către producători în sistemul de raportare al AFM?
Concluzii:
• Principala concluzie este ca legislația națională trebuie armonizată de urgență pentru a da coerență acestor obligații și pentru ca obiectivele să fie sincronizate.
• Transpunerea unor reglementări comunitare și apariția unor obligații legislative noi, vizând aceleași aspecte socio-economice, trebuie să fie gândite și reglementate ÎN ANSAMBLU de către autoritățile emitente, pentru a evita confuziile și, implicit, dificultatea respectării și controlării acestora.
În acest moment, este neclar dacă aceste obligații, comasate și pe alocuri neclare, în sarcina producătorilor, apărute într-un timp scurt, pot fi respectate. Care va fi impactul lor? Vor determina ele efecte asupra prețurilor produselor, dată fiind creșterea implicită a costurilor cu colectarea și reciclarea ambalajelor?
O altă întrebare importantă este: există în România capacitatea de a se colecta și recicla 100% deșeurile de ambalaje de plastic atât timp cât la nivelul populației nu este implementat în realitate sistemul de colectare separată și, prin urmare, o bună parte din ambalajele din plastic se pierd sau sunt contaminate și nu se pot recicla?
Are cineva, în rândul autorităților de mediu, un răspuns la aceste întrebări?
Analiză efectuată de Stratos și Expert Deșeuri
STRATOS este o companie care oferă consultanță în domeniul protecției mediului și servicii de mediu pe întreg teritoriul României, printr-o echipă experimentată de specialiști de mediu. Prin serviciile de mediu oferite, STRATOS asigură partenerilor săi respectarea obligațiilor ce le revin conform legislației de mediu și, în același timp, crește responsabilitatea față de mediu, astfel încât să asigure o economie și o societate sustenabilă.
www.stratos.ro
Platforma online ExpertDeseuri.ro asigură atât raportarea integrată a deşeurilor generate de companii și instituții publice cât și îndeplinirea obligațiilor de reciclare și valorificare a ambalajelor, echipamentelor electrice, bateriilor și acumulatorilor, conform legislaţiei în vigoare. ExpertDeseuri.ro generează rapoartele necesare pentru depunere la Agenția de Protecția Mediului și la Fondul de Mediu, pentru Generatori (care generează deșeuri din activitatea proprie), Producători (care importă sau fabrică produse ambalate, echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori, anvelope, pungi de plastic sau uleiuri minerale), Colectori de deșeuri, Consultanţi sau responsabili cu gestionarea deşeurilor, OIREP/OTR – organizații care implementează răspunderea extinsă a producătorilor.
Etichete: producatori,
Dată publicare:
Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.
