Un roman a dezlegat misterul disparitiei uneia din cele mai vechi civilizatii ale lumii
Studiul condus de un savant roman a explicat, dupa ani de zile de cercetari, disparitia, cu 4.000 de ani in urma, a uneia din cele mai importante civilizatii ale planetei.
Liviu Giosan, originar din Romania, in prezent geolog la Institutul Oceanografic Woods Hole, a condus un studiu care demonstreaza impactul schimbarii climaterice asupra civilizatiei Indului.
Cu 5.200 de ani in urma, aceasta civilizatie, considerata la fel de veche si importanta precum cea egipteana, se dezvolta pe o suprafata de milioane de kilometri patrati, in regiunea care cuprinde astazi India, Pakistanul si Afganistanul.
“A construit orase impunatoare, dar a inceput sa dispara treptat, in urma cu 3.900-3.000 de ani”, explica Liviu Giosan, citat de Daily Mail.
Pana acum, istoricii nu-si puteau explica de ce a decazut in final aceasta extraordinara cultura antica.
Se banuia insa o legatura intre modul lor de viata si fertilitatea asigurata de fluvii si rauri, unul dintre aceasta, raul Sarasvati, fiind considerat sacru in mitologia hindusa.
Totusi, multe din vestigiile acestei civilizatii au fost gasite in desert, departe de sursele de apa esentiale vietii.
Civilizatia Indului a fost redescoperita in anul 1920 si de atunci istoricii incearca sa-si explice misterul disparitiei ei.
Cu 5 ani in urma, o echipa de specialisti internationali a inceput sa cartografieze regiunea, observand modificarile geologice care au aparut in decursul timpului.
Studiul a demonstrat cum ploile musonice au scazut in intensitate, influentand negativ si dinamica fluviilor, care au afectat la randul lor agricultura.
Astfel, in timp, marea civilizatia a Indului a fost impartita in mici comunitati agricole, localizate in bazinul fertil al Gangelui, iar orasele mari au disparut.
La inceput, oamenii au profitat de reducerea inundatiilor datorate musonului si s-au mutat aproape de malul raurilor si fluviilor, unde au prosperat timp de 2.000 de ani, insa seceta s-a accentuat si, odata cu ea, si decaderea acestei culturi unice in lume.
Studiul condus de Liviu Giosan a identificat si miticul rau sacru Sarasvati, care era alimentat de ghetarii din Himalaya.
Ar putea fi vorba de raul Ghaggar, care ia nastere numai in sezonul musonic si dispare in desert, insa oamenii de stiinta nu au cum sa afle daca aceasta apa curgatoare exista si in Antichitate.
“Noi am adunat in decursul a zeci de ani multe vestigii arheologice, dar abia acum am observat legatura clara dintre aceasta civilizatie si modul in care fluviile si schimbarea climei au influentat viata acestor oameni”, precizeaza Giosan.
Nascut la Vama, in Suceava, in 1968, Liviu Giosan a urmat cursurile Facultatii de Geologie din Bucuresti, continuate apoi de specializarea in oceanografie, la Universitatea Stony Brook, din Statele Unite.
In prezent lucreaza la Institutul Oceanografic Woods Hole din Massachusetts, care este o institutie de cercetare non-profit.
Etichete: schimbari climatice, seceta,
Dată publicare:
