Proteste in universitatile din tara. Discutiile dintre studenti si ministrul Educatiei nu au dus la niciun rezultat
Finantarea slaba a educatiei ii impinge pe studenti la proteste. In ultimele doua zile, tineri din toata tara nu au mers la cursuri si au ramas peste noapte in sali, ca sa atraga atentia oficialilor.
Pana acum, manifestarile au fost pasnice, dar studentii ameninta ca vor intra in greva foamei daca invatamintul nu va primi mai multi bani. Discutiile de joi cu ministrul nu au avut niciun rezultat, asa ca protestele vor continua si la noapte.
Dupa ce si-au petrecut noaptea intr-un amfiteatru al Universitatii de Vest, studentii din Timisoara au continuat protestul pe timpul zilei. La amiaza, au "ocupat" un autobuz al regiei publice de transport, care de obicei ii ducea de la o facultate la alta.
De data aceasta, statiile au fost facultatile, unde tinerii au incercat sa convinga si restul studentilor sa li se alature.
Razvan povesteste ca si-a petrecut ultimele doua nopti in amfiteatru.
Razvan Codreanu, student: "Inca mai rezist si voi rezista. Voi sta chiar daca trebuie si o saptamana. Nu voi dormi acasa, asta e clar."
Dani Holocan, vicepresedinte ANOSR: "Pur si simplu daca lupti pentru drepturile tale, pentru studenti, te motiveaza si mergi mai departe si vrei sa lupti in continuare. Indiferent ca dormi putin, dormi pe parchet sau pe o patura."
Si studentii bucuresteni s-au alaturat protestului. Au ocupatun amfiteatru al Facultatii de Istorie de la Universitatea Bucuresti. Sunt aici de miercuri seara si spun ca nu vor pleca pana cand nu le vor fi solutionate problemele.
Tinerii vor 6 la suta din PIB pentru educatie, dar si sa aiba 25 la suta reprezentare in comisiile in care sunt alesi rectorii. Ministrul Educatiei i-a primit la discutii pe liderii lor. Raspunsurile nu au parut insa sa-i multumeasca pe tineri.
Solidari au fost si studentii din Galati, Iasi si Suceava, iar cei din Cluj au anuntat ca de joi seara se vor alatura si ei protestelor.
Reactia ministrului Mihai Cimpeanu
Ministrul Educatiei si Cercetarii Stiintifice, Sorin Mihai Cimpeanu, s-a intalnit joi, 7 mai, cu liderii Aliantei Nationale a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR), pentru a discuta subiectele pe care acestia le-au lansat recent in spatiul public.
La finalul intalnirii, ministrul Sorin Mihai Cimpeanu a apreciat ca discutiile au avut loc intr-un cadru pozitiv, consultarile dintre minister si partenerii sai de dialog fiind un standard de normalitate in demersurile de modernizare si dezvoltare a invatamantului romanesc: "Intotdeauna am fost promotorul ideii ca reglementarile sustenabile in domeniul educatiei nu pot fi adoptate decat in urma consultarii tuturor actorilor din sistemul de educatie: profesori, studenti, sindicate, asociatii ale elevilor, asociatii ale parintilor si reprezentanti ai mediului socio-economic, care beneficiaza de formarea din sistemul de educatie. Trebuie, pe de alta parte, gasit echilibrul firesc intre nevoia de reglementare si respectarea autonomiei universitare, garantata prin Constitutie".
Referitor la cele 8 puncte de pe agenda intalnirii cu reprezentantii ANOSR, ministrul Educatiei, Sorin Mihai Cimpeanu, a precizat urmatoarele:
1. In anul 2015, efortul bugetar pentru invatamantul superior este in crestere semnificativa in raport cu ultimii 3 ani, fiind cel mai mare de pana acum si reprezentand cea mai mare crestere procentuala a unui buget al educatiei in tarile UE din ultimii 5 ani (cu 2,05 mld. Euro in plus fata de 2012). Suntem constienti insa ca un proces didactic de calitate presupune si resurse financiare pe masura, iar MECS face eforturi pentru majorarea constanta a bugetului educatiei.
2. Conform prevederilor din Legea Educatiei Nationale nr. 1/2011, principiilor stipulate in Carta Universitara si metodologiilor proprii de alegeri in institutiile de invatamant superior, se respecta reprezentativitatea pe facultati, departamente, sectii/linii de predare, programe de studii pentru toate structurile de conducere. Reprezentativitatea studentilor este asigurata conform legii, in Consiliul facultatii, in proportie de cel putin 25%. In Consiliul facultatii sunt validati candidatii pentru functia de decan, care ulterior sunt selectati prin concurs public. In prezent, Legea Educatiei statueaza, de asemenea, un raport de 25% pentru studenti in procesul de stabilire a structurii Senatului. Toti reprezentantii studentilor, cuprinsi in structurile de conducere ale institutiilor de invatamant superior, voteaza pentru alegerea rectorului. Schimbarea acestor reglementari se poate realiza doar prin modificarea Legii Educatiei, insa prin metodologia proprie de alegeri, in interiorul cadrului legal existent, universitatile pot crea conditiile necesare pentru ca studentii sa fie reprezentanti in proportie de 25% in procedura de alegere a rectorului.
3. Pentru invatamantul universitar de licenta si master se acorda trei tipuri de burse: de performanta, de merit si sociale. Cuantumul burselor este stabilit de Senatul universitar, iar fondul de burse pe universitate se stabileste prin inmultirea alocatiei unitare/student eligibil (curs de zi) cu numarul total de studenti eligibili. Pentru invatamantul superior, bugetul alocat in 2014 a fost de 2,562 miliarde de lei (din care finantarea de baza - 1,788 miliarde lei), restul fiind alocat ca finantare complementara pentru achizitia de materiale si echipamente, fonduri de cercetare, respectiv fonduri sociale (incluzand bursele de studiu si bursele speciale, subventiile pentru cazarea si masa studentilor). In plus, universitatile au beneficiat de finantare prin proiecte in cadrul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), in total fiind sustinute, pana in prezent, numai pentru studii doctorale, peste 8.000 de persoane, care au primit burse cuprinse intre 1.850 si 2.200 lei/luna, pe o durata de 36 de luni. Studentii pot beneficia de burse si in cadrul studiilor de master si licenta (pentru participarea la stagii de practica, de exemplu), dar si pentru studii postdoctorale.
4. MECS incurajeaza centrarea procesului didactic pe student, la toate nivelurile de invatamant, sprijinind institutiile de invatamant superior in asigurarea conditiilor optime de viata si de studiu pentru studenti. In procesele de evaluare si asigurare a calitatii, atat la nivel intern, cat si extern, centrarea pe student este un criteriu important. De asemenea, prin POSDRU, au fost finantate proiecte care au in vedere formarea cadrelor didactice, dezvoltarea programelor de studii centrate pe competente si ancorarea acestora in realitatile mediului socio-economic.
5. Autonomia universitara da dreptul comunitatii universitare sa isi stabileasca misiunea, strategia institutionala, structura, activitatile, organizarea si functionarea proprie si gestionarea resurselor materiale si umane, cu respectarea stricta a legislatiei in vigoare. Primii actori implicati in acest proces sunt facultatile, care trebuie sa-si consolideze capacitatea de modernizare a curriculei, in vederea corelarii cu cerintele pietei muncii si ale societatii bazate pe cunoastere. Trebuie mentionat si rolul important pe care Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior, institutie independenta in care sunt cuprinsi reprezentantii studentilor, il are inclusiv in asigurarea calitatii continuturilor programelor de studii, dar si al evaluarii relevantei in raport cu cerintele mediului socio-economic.
6. Legea Educatiei Nationale statueaza faptul ca studentii sunt parteneri cu drepturi depline in procesul de asigurare a calitatii, fiind direct implicati in activitatile de evaluare interna si externa a calitatii, atat in privinta programelor de studii, cat si a serviciilor oferite de institutiile de invatamant superior. In ceea ce priveste evaluarea interna a calitatii educatiei, studentii sunt implicati in realizarea raportului de autoevaluare institutionala si isi pot exprima punctul de vedere pe parcursul procesului de evaluare externa. Totodata, prin reprezentantii din Consiliul de Administratie si din Senatul universitar, studentii sunt implicati in luarea deciziilor cu privire la derularea procesului educational.
7. MECS a efectuat toate demersurile pentru implementarea prevederilor ordinului de ministru nr. 3666/2012 privind Codul drepturilor si obligatiilor studentului. In acest sens, a solicitat institutiilor de invatamant superior elaborarea propriilor coduri. Ministerul monitorizeaza si intervine atunci cand sunt sesizate disfunctionalitati in respectarea drepturilor studentilor. De asemenea, organizatiile studentesti reprezinta un partener de dialog al Ministerului Educatiei, fapt certificat recent, odata cu infiintarea, prin ordin de ministru, a Consiliului consultativ pentru Invatamant Superior, in care se regasesc reprezentanti ai studentilor.
8. Respectarea dreptului la libera exprimare este garantata de Constitutia Romaniei. De asemenea, Legea Educatiei Nationale statueaza acest principiu in baza caruia studentii au dreptul sa isi exprime liber opiniile academice, in cadrul institutiei de invatamant in care studiaza. Atunci cand au fost semnalate acazuri de nerespectare a acestui drept (exemple: Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” si Universitatea din Bucuresti), Ministerul Educatiei a intervenit ferm si prompt pentru reinstaurarea legalitatii. Ministrul Sorin Mihai Cimpeanu a mai afirmat ca, in urma intalnirilor de saptamana trecuta cu sindicatele din invatamant, a rezultat in mod clar necesitatea elaborarii unei Legi a Educatiei, care sa fie rezultatul unui larg consens. Doar in acest fel, reglementarile din educatie vor putea atinge un nivel de stabilitate, in egala masura asteptat si solicitat de catre intreaga societate romaneasca.
Prin urmare, se vor transmite spre consultare studentilor, sindicatelor si Consiliului National al Rectorilor, proiectele de lege aflate pe agenda Parlamentului, urmand ca in luna iunie sa fie lansat oficial, in dezbatere publica, proiectul Legii Educatiei. „Termenul pe care l-am propus pentru promovarea acestei noi legi este finalul anului in curs”, a conchis ministrul Educatiei si Cercetarii Stiintifice.
