"Am visat azi noapte ca merg!" Singura dorinta a lui Mihaita Nesu de ziua lui, dupa cele mai dure incercari ale vietii
"As vrea sa ma fac bine sufleteste". Este o tinta inalta si singura dorinta, pe care o are de ziua lui un tanar minunat, care a trecut prin cele mai dure incercari ale vietii.
Mihaita Nesu a implinit 32 de ani, insa ultimii patru i-au smuls bucati din suflet. Ramas inert, de la gat in jos, si-a pierdut si mama si tatal. Insa, ceva, nu-i da voie sa renunte. Ne-a primit senin in casa sa de la Oradea si ne-a vorbit despre sursa puterilor lui. "Azi-noapte am avut un vis frumos...Ma facusem bine...Aveam un raspuns la rugaciunile mele", a marturisit Nesu.
Un vis frumos, in asta s-a transformat acum ceea ce candva era normalitate. Fostul fotbalist al Stelei juca la echipa olandeza Utrecht cand, la un simplu antrenament, un coleg i-a cazut in spate si i-a fracturat coloana. Avea doar 28 de ani. Din acel moment totul a inceput sa se naruie.
Mihaita s-a despartit de sotie iar ai lui s-au prapadit rand pe rand macinati de boli. Stie ca nu are voie sa se lase ingenuncheat desi pare imposibil. De ziua lui prieteni, fosti colegi sau oameni care il admira au vrut ca el sa stie cat este de important. "In primul rand imi doresc sa ma fac bine sufleteste, ca daca ma fac bine sufleteste e ca si cum as fi sanatos", a spus Nesu.
Medical vorbind plamanii ii mai functioneaza doar la 50% din capacitate, iar complicatiile pandesc. "In ultimul timp am avut mai multe probleme de sanatate care m-au bulversat, cumulate cu moartea parintilor mei si m-au dat peste cap. Numai Dumnezeu ma mai tine, uneori am impresia ca nu mai pot gandi...Nu sunt asa puternic, dar ceva ma tine" a marturisit fostul jucator al Stelei.
"Am fost mereu un razvartit si nu am apreciat ce am avut", spune acum Mihai Nesu. "Cel mai greu mi-a fost dupa moartea mamei. Nu-mi dadeam seama cat de importanta e mama pentru mine si cand a murit parca am ramasa asa...singur pe o insula."
Zi de zi, singura persoana care ii mai este alaturi e sora sa, Daniela. Pentru ca muschii i se atrofiaza, Mihai trebuie sa faca aproape in fiecare zi kineto-terapie. Iar dupa o astfel de sedinta chinuitoare, merge la "serviciu", in camera de alaturi. Acolo, de la un laptop, ajuta prin fundatia sa 32 de copii bolnavi de tetrapareza spastica.
"Pentru lucru este mereu dispus, este disponibil intotdeauna" sustine directorul executiv al fundatiei Mihai Nesu. Dar si pentru copiii si prietenii din cartier. Pustii il cheama la joaca si ii dau energie. Este si motivul pentru care nu si-a pierdut umorul.
Cand nu se plimba pe strazile pe care a invatat sa bata mingea, Mihai cauta linistea in icoanele trimise de parintii celor pe care i-a ajutat. "Nu sunt mare credincios, credinta a fost in alta parte, credeam ca le stiu eu pe toate, ca sunt Dumnezeu si cand iti dai seama ca nu stii, iti tulbura sufletul."
Chiar inainte de ziua sa, a fost la muntele Athos si a cautat raspunsuri pentru tot tumultul din el. Bichonul, fotbalistul bataios care pornea razboaie candva pentru orice minge pe teren, are de acum alt scop. "Acum asta ma motiveaza - lupta pentru mantuire, mantuirea sufletului."
In aceasta lupta, Mihai Nesu nu mai are colegi de echipa, ci doar suporteri. Iar pentru ei o singura rugaminte. "Ii rog sa se roage in continuare pentru mine, sa se bucure de viata, sanatate, asta e cel mai important."
