O arhitecta de la Oxford salveaza emblema Brasovului. Silvia ii invata pe romani cum sa-si aprecieze casele de patrimoniu

×
Codul embed a fost copiat

Vrem sa traim ca cei din vest. Nimic rau in asta, insa, in disperarea de a prinde din urma nivelul de trai din occident, desconsideram si distrugem - fara discernamant, tot ce este vechi si valoros.

Ne mutam in cartiere noi de vile, care ne ofera aceeasi inghesuiala de la bloc, in timp ce case de patrimoniu, mostenite din strabuni, asteapta zadarnic un salvator.

Intr-o piata veche din Brasov, turistii nu simt ploaia marunta. Sunt fermecati de vechiul cartier slavo-romanesc, numit Schei.

La fel simte si printul Charles. Cine l-a vazut cutreierand strazile Brasovului, cu siguranta s-a intrebat cine e personajul necunoscut care il insoteste.

E Silvia - arhitecta, cum o stie tot Brasovul. Trimisa de la Oxford sa restaureze proprietatile princiare de la Viscri si Zalan, fata n-a mai vrut sa se intoarca in Anglia. Voia sa afle de ce casele frumoase se naruie sub ochii autoritatilor, de ce cladirile urate umbresc monumente.

Citește și
Castelul Banfy
O istorie de 7 secole salvata de straini. Banffy, castelul bantuit de la Bontida, proiectul de suflet al Printului Charles

Silvia Demeter Lowe, arhitect: "Mi-am dorit foarte mult sa lucrez la Directia de cultura, ca sa inteleg cum functioneaza sistemul, dar dupa 2 luni am inteles destul de multe, incat sa-mi dau seama ca pot sa ajut mai mult din afara sistemului."

Cu bani de la fundatii patronate de printul Serban Cantacuzino si de printesa Marina Sturdza, a gasit tamplari seriosi ca sa restaureze portile oamenilor.

"Sunt porti despre care pot sa garantez ca mai tin inca o suta de ani", spune un mester.

Poarta restaurata a strans mii de like-uri pe net. Silvia nu le-a facut poarta tocmai gratis: o contributie de 500 de lei a fost ceruta, ca sa le intareasca simtul proprietatii, si sa si-o pretuiasca. Doar doua familii au vrut sa contribuie. Silvia a batut din poarta in poarta si, unde oamenii au primit-o, le-a luminat fatadele.

Mai toti cei care au azi poarta restaurata credeau ca lemnul mai e bun doar de pus pe foc. Multi brasoveheni chiar au facut asta.

Silvia Demeter Lowe, arhitect: "Nu mai gasim mestesug, nu mai gasim mandrie a constructorului.

Cand a ajuns la domnul Ilie, banii Silviei se terminasera. Dar ideea ei fusese deja preluata de alte asociatii.

Ilie Ghegoiu: “Asociatia a platit 4.000 de lei.

Silvia a fost doar consultant. Abia acum 4 ani, cand a renovat, a aflat cat de batrana e casa lui: Intr-o grinda mancata de vreme e sculptat in chirilica anul constructiei: 1 septembrie 1732.

Ilie Ghegoiu:Ar mai fi fatada, dar nu stiu daca va intra vreodata intr-un proiect...

Silvia ii explica: tocmai faptul ca si-a dat silinta cu poarta poate fi un mare atu ca autoritatile sa-l ajute acum cu fatada. Asta a si fost ideea arhitectei: sa incurajeze oamenii sa-si restaureze casele din proprie initiativa. De exemplu, un om simplu locuieste intr-un monument de la 1787, in care s-a nascut chimistul roman Nicolae Teclu. L-a sfatuit si sustinut sa bata la usa Directiei de cultura si patrimoniu.

Silvia Demeter Lowe, arhitect: "Atat a insistat, ca pana la urma urmei a gasit fondurile prin Directia de cultura si au reusit sa repare nu numai poarta, dar si intreaga fatada.

Silvia e fericita de micile ei victorii, dar observa ca, in unele locuri, mesterii au fost superficiali. Pe santierul ei, asa ceva nu se intampla. Toate ornamentele se pastreaza si conserva.

Casa de bancher din buricul targului a fost cladita de arhitecti faimosi, acum 100 de ani. Se prabusea peste trecatori, iar celor 12 proprietari, printre care si primaria, nici ca le pasa. Cei care au cumparat apartamentele cu vedere la strada platesc acum din propriul buzunar pentru toti. Silvia i-a convins sa pastreze pana si tamplaria veche, cu feronerie de cupru.

Nu se compara calitatea acestui lemn, cu ceea ce ne ofera industria in ziua de astazi”, explica Silvia.

Fiecare dintre noi ne-am dori, daca nu suntem deja, ne-am dori sa fim mandri de originile noastre, de ce-au facut bunicii, strabunicii nostri”, adauga arhitecta.

Pe strada care a apartinut candva Brancovenilor, in spatele portilor, scheienii ascundeau gandul de razbunare a domnitorului Constantin Brancoveanu, decapitat la Constantinopol, impreuna cu cei 4 fii ai sai.

Silvia se teme ca, in curand, aceste ultime dovezi ale zbuciumatei politici globale de pe la 1700 vor disparea sub renovarile fara mila.

Silvia Demeter Lowe, arhitect: "Facem ceea ce englezii ar spune ca aruncam copilul cu tot cu apa din cadita - in loc sa pastram ce era bun, vrem acum sa aruncam cu totul tot ce tine de trecut.

Vis-a-vis, pictura de sub streasina resedintei de vara a familiei Bruckental mai are un pic si se sterge cu totul.

Silvia Demeter Lowe, arhitect: "Inainte de a spune ca sunt roman, de a spune ca sunt brasovean, la fel eu pot sa spun sunt scheianca. Devine foarte important locul in care te-ai nascut, ai crescut, unde iti sunt radacinile. Acest trecut ne defineste si nu cred ca ar putea exista un viitor fara un prezent care sa se bazeze pe un trecut.

Printul Charles e de partea ei. E randul nostru sa intelegem ca orasele si satele pe care le-au construit cu mandrie vechii mesteri sunt identitatea noastra si ar fi tragic sa o pierdem.

Articol recomandat de sport.ro
Obiceiul cu care Arnold Schwarzenegger lasă mască orice om: „Îl savurează în loc de desert”
Obiceiul cu care Arnold Schwarzenegger lasă mască orice om: „Îl savurează în loc de desert”
Citește și...
A restaurat cladiri parasite chiar daca nu-i apartin. Lectie de respect pentru trecut data de actrita Ioana Craciunescu
A restaurat cladiri parasite chiar daca nu-i apartin. Lectie de respect pentru trecut data de actrita Ioana Craciunescu

Satele romanesti ascund comori nepretuite, dar pacat ca nu stim sa le scoatem la lumina si sa ne bucuram de ele. Taranii nu au bani sa restaureze, iar autoritatile au alte prioritati.

O istorie de 7 secole salvata de straini. Banffy, castelul bantuit de la Bontida, proiectul de suflet al Printului Charles
O istorie de 7 secole salvata de straini. Banffy, castelul bantuit de la Bontida, proiectul de suflet al Printului Charles

Romania are zeci de castele fermecatoare si pline de legende, care ar putea fi transformate in adevarate bijuterii turistice. Din pacate, sunt lasate in voia sortii, pentru ca proprietarii nu au bani sa le renoveze.

Satul din Romania care a devenit faimos in Danemarca. Un investitor danez ne invata sa punem in valoare mostenirea bunicilor
Satul din Romania care a devenit faimos in Danemarca. Un investitor danez ne invata sa punem in valoare mostenirea bunicilor

Aproape jumatate din populatia Romaniei locuieste in mediul rural. Si pare imposibil sa transformi sate sarmane in asezari infloritoare, cu locuitori fericiti.

Recomandări
Povestea a doi români plecați cu visuri mari în Spania, care au transformat munca lor în imperii de afaceri în Madrid
Povestea a doi români plecați cu visuri mari în Spania, care au transformat munca lor în imperii de afaceri în Madrid

Au plecat din țară în vremuri grele cu gândul să strângă bani și să se întoarcă. De atunci au trecut 20 de ani, și ei sunt tot acolo, în Spania, la Madrid. În urmă cu 19 ani, Paula Herlo a întâlnit la Madrid doi tineri cu visuri mari.

Referendum printre magistrați despre CSM. Judecători cereau să fie luați din benzinării, să nu fie văzuți că vin la Cotroceni
Referendum printre magistrați despre CSM. Judecători cereau să fie luați din benzinării, să nu fie văzuți că vin la Cotroceni

Președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă că va organiza un referendum în rândul magistraților, o consultare, după ce a primit mii de pagini de sesizări din rândul procurorilor și judecătorilor.

FCSB câștigă derby-ul cu Rapid, scor 2-1, dar bifează o premieră negativă. Pe ce loc termină anul în Liga I
FCSB câștigă derby-ul cu Rapid, scor 2-1, dar bifează o premieră negativă. Pe ce loc termină anul în Liga I

FCSB a câștigat derby-ul cu Rapid, scor final 2-1, însă încheie anul competițional bifând o premieră negativă. Este pentru prima dată în istoria Ligii I când FCSB termină anul pe loc de play-out.