Politicienii alesi de popor si UTC-istii, scosi din legea lustratiei. "Am fi ramas fara premier"

Camera Deputatilor a adoptat, marti, Legea lustratiei, plenul votand mai multe amendamente fata de forma venita de la Senat. Deputatii au scos de sub incidenta legii fostii activisti din conducerea UTC, dar si reprezentantii corpului diplomatic comunist.

Atat de repede au fost aduse ultimele modificari, incat era cat pe ce sa fie votate erori regretabile pentru unii. Din neatentie, deputatii juristi au lasat in textul trimis plenului obligativitatea ca persoanele care au avut functii de conducere in UTC sa-si dea demisia.

Adica ar fi fost cazul premierului in functie Mihai Razvan Ungureanu, fost membru supleant in Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist din 1985 si pana in 1989.

Cei care au facut corectura au desigur o explicatie.

"Orice student sau orice membru in conducere trebuia sa fie si membru UTC," explica Mircea Toader, lider grup PDL Camera Deputatilor.

Unii s-au opus, dar fara folos:  "Cred ca si cei care au fost in comunitetul central al partidului comunist ar trebui sa stea deoparte. ei erau pregatiti sa devina fostii nomenclaturisti," a spus deputatul UDMR, Mate Andrasi.

Este si cazul fostului premier Emil Boc, care inainte de 1989 a fost vicepresedinte al Consiliului Uniunii Asociatiilor Studentilor Comunisti.

S-au facut insa si alte schimbari de ultim moment. Adica deputatii l-ar fi lasat la vatra taman pe Teodor Melescanu, pe care se pregateau sa il unga la sefia SIE. Articolul din lege ii considera lustrabili pe fostii sefi ai misiunilor diplomatice sau consulare romanesti din strainatate. Din 1966, Melescanu a fost angajat ca diplomat in Ministerul Afacerilor Extrene, iar intre 1978 si 1985 a fost secretar cu rangul doi la misiunea permanenta a Romaniei de pe langa ONU.

Salvarea lui in-extremis i-a scos din sarite pe putinii reprezentanti ai opozitiei.

Doar ministrii, consilierii de stat, secretarii de stat, membrii CNSAS si alti cativa ar trebui sa faca pasul inapoi.

Legea este departe de principiile enuntate in punctul 8 al declaratiei de la Timisoara. Revolutionarii cereau pe atunci curatenie generala in societate, si, conform lor, curatenia ar fi trebuit sa inceapa de la Cotroceni.

Toti cei numiti in functii publice au la dispozitie 15 zile pentru a depune o declaratie olografa prin care sa spuna daca au facut parte din aparatul de stat comunist, daca au colaborat sau daca au fost agenti ai fostei securitati. Marturiile lor vor fi verificate de Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitatii.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”