Regele Felipe al VI-lea, la manifestația de ”respingere a terorismului”, la Barcelona

”Să umplem străzile cu pace şi libertate”, şi-a exprimat dorinţa Ada Colau, primarul celui de-al doilea cel mai important oraş din Spania, după dublul atentat de la Barcelona şi în staţiunea balneară Cambrils, comis pe 17 şi 18 august, revendicat de organizaţia Statul Islamic.

Trandafiri roşii, galbeni şi albi -culorile oraşului - erau distribuiţi participanţilor, care scandau ”No tenim por!” (”Nu ne este frică!”, în catalană).

O PREMIERĂ PENTRU REGE

Regele Felipe al VI-lea a devenit primul suveran spaniol care participă la o manifestaţie de la restabilirea monarhiei, în 1975.

Citește și

Gardienii Revoluției au închis oficial strâmtoarea Ormuz. „Calea navigabilă este închisă pentru inamicii americano-sioniști"

El se afla, cu toate acestea, la câteva rânduri în spatele banderolei din frunte, la fel ca şeful Guvernului conservator Mariano Rajoy şi foarte multe personalităţi politice, miniştri, preşedinţi de regiuni, şefi ai diverselor partide veniţi de la Mdrid şi din alte regiuni ale ţării..

Primul rând era rezervat ”reprezentanţilor colectivelor care, din primul minut, s-au ocupat de victime”, potrivit dorinţei primăriei, şi anume poliţişti, pompieri în uniformă, medici în halat alb, şoferi de taxi, comericanţi şi locuitori din Las Ramblas.

Maii multe florărese de pe bulevardul Las Ramblas - celebre, în mod tradiţional, ca personaje emblematice ale Barcelonei - au fost invitate să mărţăluiască în cortegiu.

”Noi facem parte din Las Ramblas. Nu doar că lucrăm acolo, ci ne petrecem viaţa acolo. Este bine ca oamenii să ne vadă mergând în frunte, fără frică”, a declarat pentru AFP Barbara Cabello, în vârstă de 22 de ani, o floristă, la fel ca mama sa şi ca bunica sa, de 50 de ani, pe Las Ramblas.

La 17 august, o camionetă a intrat în viteză în peitoni. Treisprezece persoane au fost ucise, iar alte peste 120 - de aproximativ 30 de naţionalităţi, inclusiv români - au fost rănite.

Tatăl unui copil în vârstă de trei ani ucis pe Las Ramblas l-a îmbrăţişat, în public, pe imamul din oraşul său, Robi, în Catalonia. ”Această îmbrăţişare simbolizează înfrângerea celor care ne-au făcut rău”, a comentat Ada Colau.

Atentatele cu vehicule din Catalonia au fost comise de şase marocani, cu vârste cuprinse între 17 şi 24 de ani, care au crescut împreună într-un mic oraş din Pireneii catalani. Toţi au fost ucişi de poliţie.

”Cel mai bun răspuns. pacea”, ”Nu islamofobiei”, se putea citi pe unele dintre pancartele purtate în mulţime.

Atentatele jihadiste s-au multiplicat în Europa, de mai mulţi ani.

La Bruxelles, vineri, un belgian de origine somaleză a agresat militari cu cuţitul strigând ”Allah akbar”, după care a fost ucis de poliţie, iar la Londra un bărbat a fost arestat după ce a rănit poliţişti.

În Finlanda, pe 18 august, un atac cu un cuţit s-a soldat cu doi morţi.

HUIDUIELI ŞI FLUIERĂTURI

La sosirea lor în cortegiu, Felipe al VI-lea şi Mariano Rajoy au fost primiţi cu câteva huiduieli şi fluierături.

Numeroşi manifestanţi purtau steaguri independentiste catalane.

În contextul unor tensiuni puternice între Guvernul spaniol şi regiunea Catalonia, condusă de separatişti, marşul unitar de la Barcelona reprezintă totuşi un armistiţiu.

Preşedintele catalan Carles Puigdemont - hotărât în continuare să organizeze un referendum pe tema autodeterminării, pe 1 octombrie, spre marea nemulţumire a Madridului - a participat la marş nu departe de şeful Guvernului Mariano Rajoy.

Adesea acuzat că a turnat gaz pe focul acestu conflict, Rajoy a vorbit totuşi despre ”iubire” faţă de catalani şi Barcelona vineri, cu o zi înainte de manifestaţie.

Rajoy a elogiat poliţia catalană, din cauza faptului că ”celula teroristă a fost complet dezarticulată la 100 de ore după atentat”.

Niciun lider al vreunui guvern străin nu era aşteptat la această defilare a locuitorilor Barcelonei.

Alte manifestaţiii similare au fost anunţate în ţară, la madrid, Valenţa şi Vigo.

O mie de catalani au manifestat, cu steaguri separatiste, cu o oră mai înainte, la Barcelona, reproşând statului spaniol că vinde armament unor ţări ca Arabia Saudită, acuzate de legături cu islamismul radical.

”Politicile voastre, morţii noştri”, au strigat ei, denunţând faptul că Madridul speră să vândă în curând cinci nave de război Riadului.

Articol recomandat de sport.ro

Cum ar fi început scandalul în care Florin Tănase ar fi vrut să lovească un tricolor cu un scaun! Cum ar fi fost calmat jucătorul de la FCSB