Rusia a declanşat joi la graniţa sa de vest uriaşe manevre militare împreună cu forţele din Belarus, provocând temeri în statele NATO - mai ales în ţările baltice.
Valul de agitaţie în legătură cu exerciţiile militare Zapad-2017, la care participă Rusia şi Belarus, reprezintă o provocare, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează agenţia Tass.
"Nicio acuzaţie nu este acceptabilă. În timpul exerciţiilor militare, ministerul rus al Apărării menţine întotdeauna nivelul de transparenţă cât mai mare posibil. Credem că valul de agitaţie în legătură cu aceste exerciţii este o provocare. Este o practică obişnuită, întrucât orice ţară are dreptul de a efectua astfel de exerciţii. Acestea sunt organizate în strictă conformitate cu legislaţia internaţională şi cu toate regulile relevante", a spus Peskov.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului nu a exclus ca preşedintele rus Vladimir Putin să fie prezent la unele exerciţii militare.
Ce este Zapad-2017
Aproximativ 12.700 de militari, dintre care peste 7.000 din Belarus, ar urma să participe la exerciţiul Zapad-2017 ("Vest-2017") care se va desfăşura între 14 şi 20 septembrie. Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că în cadrul manevrelor vor fi desfăşurate 70 de avioane şi elicoptere, 250 de tancuri, 200 de piese de artilerie şi 10 nave de război. În plus, la exerciţiu va participa un număr neprecizat de unităţi ale Ministerului de Interne, FSB, Gărzii Naţionale şi Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă.
Exerciţiu militar al forţelor ruse
SURSA: Twitter
Exerciţiul simulează, potrivit Kremlinului, un scenariu în care grupurile extremiste au pătruns pe teritoriul Belarus şi al enclavei ruse Kaliningrad şi primesc ajutor extern, atât logistic cât şi în echipament militar greu, din partea unor state imaginare - Vesbaria şi Lubenia. Ca urmare, trupele din Rusia şi Belarus sunt desfăşurate la graniţa de vest în cadrul unei operaţiuni "strict defensive", potrivit Ministerului Apărării de la Moscova.
"Deşi se desfăşoară în principal pe teritoriul Belarus, este strict o simulare, fără legătură cu vreo regiune anume", afirmă comunicatul oficial. Însă planurile oficiale arată că Vesbaria corespunde Lituaniei iar Lubenia - Poloniei, în vreme ce teroriştii imaginari acţionează exact în regiunile din Belarus care se opun în mod tradiţional regimului Lukaşenko.
Aflat în vizită la Varşovia, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg a discutat subiectul spinos al unor exerciţii militare pe care Rusia şi Belarus le vor desfăşura luna viitoare.
De ce se teme NATO de acest exerciţiu
Analiştii occidentali, dar şi guvernele statelor NATO aflate la graniţa cu Rusia (Polonia şi ţările baltice), se tem însă că e vorba de o mobilizare mult mai amplă, mergând până la 100.000 de militari. Scenariile cele mai optimiste vorbesc despre testarea capacităţii de reacţie a Rusiei în cazul unui conflict armat cu NATO iar cele mai pesimiste, despre preludiul unei invazii. Alerta a fost lansată de generalul Philip Breedlove, fostul şef al forţelor americane din Europa, care a spus că, potrivit informaţiilor sale, ruşii au mobilizat de 83 de ori mai multe vagoane de tren ca la precedentul exerciţiu Zapad, cel din 2013, la care participaseră circa 10.000 de militari.
De asemenea, există temeri că exerciţiul ar putea include şi o componentă nucleară, dat fiind că în ultima perioadă Kremlinul a făcut eforturi pentru integrarea forţelor sale convenţionale şi nucleare.
Ca urmare, Alianţa a cerut monitorizarea exerciţiului militar - cerere respinsă de Moscova care susţine că, potrivit regulilor OSCE, aceasta nu e obligatorie în cazul manevrelor cu mai puţin de 13.000 de militari, adică peste cifra oficial declarată pentru Zapad -2017.
"Acesta este cel mai mare exercițiu. Peste 100.000 de soldați din Rusia și Belarus vor opera pe granița NATO. Are menirea de a ne provoca, fiind conceput să ne testeze apărarea, tocmai de aceea trebuie să fim puternici. Rusia ne testează și va testa fiecare oportunitate. Vom vedea o Rusie agresivă. Trebuie să ne împăcăm cu asta”, - Michael Fallon, ministrul britanic al Apărării.
Reacţia Poloniei şi a statelor baltice
Preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaitė, a vorbit despre Zapad ca despre un "exerciţiu ofensiv şi agresiv" iar adjunctul ministrului polez al Apărării Michal Dworczyk a avertizat că "un exerciţiu de asemenea amploarea reprezintă o ameninţare".
"Trupele ar putea rămâne acolo după Zapad”, a spus şi ministrul estonian al Apărării, Margus Tsahkna. “Pentru trupele ruse care merg în Belarus este un bilet doar dus. Aceasta nu este opinia mea personală, analizăm foarte atent cum se pregăteşte Rusia pentru exerciţiile Zapad”. „Rusia va avea alegeri prezidenţiale anul viitor, iar Putin trebuie să le arate ruşilor puterea sa”, a explicat Tsahkna. „Este vorba şi de o problemă de încredere cu Belarusul”, a adăugat el.
Rolul jucat de România
Un contingent românesc se află la baza Orysz din Polonia, în zona vizată de exerciţiul Zapad, făcând parte din batalionul multinaţional care a devenit operaţional luna trecută. Alte trei astfel de batalioane sunt staţionate în ţările baltice.
Recent, România a găzduit, împreună cu Ungaria şi Bulgaria, cel mai mare exerciţiu militar condus de SUA în Europa de Est, Saber Guardian. Acesta a adus la un loc 25.000 de militari din 22 de ţări, dintre care 14.000 americani, precum şi 3.000 de blindate.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
Președintele Trump l-a lăudat luni pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, negând zvonurile privind tensiunile dintre cei doi și promițând că va „distruge” Iranul dacă acesta va relua programul nuclear.
O serie de predicții făcute de americanii de rând într-un sondaj Gallup realizat în 1998 cu limită de timp anul 2025 s-au îndeplinit cu o fidelitate surprinzătoare.
Statele Unite au promis 2 miliarde de dolari pentru finanțarea programelor umanitare ale Națiunilor Unite, dar au avertizat ONU că trebuie să se „adapteze sau să moară”.
Președintele Trump l-a lăudat luni pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, negând zvonurile privind tensiunile dintre cei doi și promițând că va „distruge” Iranul dacă acesta va relua programul nuclear.
O serie de predicții făcute de americanii de rând într-un sondaj Gallup realizat în 1998 cu limită de timp anul 2025 s-au îndeplinit cu o fidelitate surprinzătoare.
Statele Unite au promis 2 miliarde de dolari pentru finanțarea programelor umanitare ale Națiunilor Unite, dar au avertizat ONU că trebuie să se „adapteze sau să moară”.
Economia pornește anul într-un ritm temperat, iar managerii din toate domeniile rămân prudenți în primele luni. Cum costurile sunt tot mari, angajările au fost amânate pentru moment.
Pentru a treia oară, Curtea Constituțională amână soluția pentru proiectul pensiilor magistraților, după ce patru judecători, toți propuși de PSD, nu s-au prezentat la ședință.
Preşedintele american Donald Trump se declară luni ”foarte furios” din cauza unui presupus atac al Ucrainei vizând reşedinţa preşedintelui rus Vladimir Putin, despre care a spus că ”nu-i place”, relatează AFP.
.webp)
