De ce este ”nesănătoasă” creșterea economică a României

Numai că economiştii trag un semnal de alarmă: consumăm mai mult decât producem şi statul se împrumută, ca să poată acoperi cheltuielile.

Iar pentru toamnă, veştile nu sunt deloc bune: urmează scumpiri în lanţ, din cauza carburanţilor.

Economiştii spun că, deşi am putea avea cea mai accelerată rată de creştere a economiei dintre toate ţările Uniunii, vestea proastă este că acest avans se bazează prea mult pe consum.

Creşterea salariilor i-a încurajat pe români să cumpere mai mult şi să se îndatoreze.

Iancu Guda, președintele asociației analiștilor financiari-bancari: ”Mâncăm, bem, ne reînnoim garderoba, practic două treimi din această creştere vine din zona consumului. Consumăm mai mult decât producem, ceea ce înseamnă că acest deficit consum care nu e acoperit din producţia internă se duce în importuri.”

Şi la Banca Naţională cifrele din economie sunt privite cu îngrijorare.

Adrian Vasilescu, consilierul guveratorului BNR: ”Din nefericire, nu este pe baze sănătoase această creştere. Faptul că nu avem şi oferta internă tot atât de sus suntem nevoiţi din această cauza să recurgem la importuri, pe unele produse le-am putea face aici.”

Într-o postare pe Facebook, premierul Mihai Tudose spune însă că ”este o creştere economică solidă, iar rezultatele confirmă că România se află pe un trend pozitiv”.

Premierul se referă la creşterea economică din trimestrul al doilea, când a fost de aproape 6%. Pe primele şase luni din an, avansul este apropiat: 5,8% faţă de aceeaşi perioada a anului trecut.

Comerţul, serviciile şi industria au avut cea mai mare contribuţie la creşterea economică din prima jumătate a acestui an. Asta în vreme ce construcţiile au avut o evoluţie slabă.

Dintre servicii, IT-ul este vedeta. E o industrie în plin avant, care generează afaceri de 10 miliarde de euro pe an şi care are 160.000 de angajaţi.

Specialiştii spun că avansul industriei este o surpriză plăcută, pentru că avem capacitatea să producem la preţuri competitive ce se cere la export. De exemplu, au crescut mult afacerile fabricilor de panificaţie, ale procesatorilor de carne şi producţia de băuturi. În plus, am exportat mai mult minereuri şi produse chimice ca materiale plastice.

Iancu Guda: ”Vorbim cu preponderenţă despre creşterea cifrei de afaceri din industria prelucrătoare, care duce la produse intermediare, deci acestea se duc cu preponderenţă către export.”

Specialiştii spun însă că statul va trebui să facă investiţii pentru a menţine creşterea economică.

Deocamdată, însă, investiţiile publice au ajuns la un minim istoric de doar 4 miliarde de lei în prima jumătate a anului acesta, faţă de 5 miliarde de lei în aceeaşi perioada din 2016.

România depășește estimările și înregistrează cea mai mare creștere economică din UE

Economia românească a accelerat în al doilea trimestru al acestui an, înregistrând un avans de 5,9%, pe serie brută, și 5,7%, ajustată sezonier, faţă de aceeaşi perioadă din 2016, arată primele estimări publicate de INS.

În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 5,7% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016, după un avans de 5,7% în trimestrul I din 2017, de 5% în trimestrul IV din 2016 şi de 4,4% în al treilea trimestru al anului trecut.

Trimestrul II din 2017 a fost al optulea trimestru la rând de creştere economică, arată seriile INS. Pentru primul semestru, creşterea economică a fost de 5,8%, pe serie brută, şi de 5,7%, pe seria ajustată.

Potrivit Eurostat, România a înregistrat cea mai mare creștere economică din UE în trimestrul al doilea, urmată de Letonia, cu 4,8%, Cehia, cu 4,5%, și Polonia, cu 4,4%.

Faţă de primul trimestru, România a consemnat a doua mare creştere economică din UE, de 1,6%, fiind devansată de Suedia, care a obţinut un avans al PIB de 1,7%. Economia Olandei a avansat la rândul ei cu un ritm ridicat, de 1,5%.

Zona euro şi UE au înregistrat ambele o creştere economică de 0,6% în trimestrul al doilea faţă de primul trimetru. În termeni anuali, PIB-ul zonei euro a urcat cu 2,2%, iar cel al UE cu 2,3%.

INS nu a publicat miercuri detalii privind evoluţia sectoarelor economice, care urmează să fie prezentate abia la începutul lunii septembrie.

În primul trimestru din acest an, patru sectoare au avut o contribuţie determinantă la creşterea economică, notează News.ro.

Astfel, activitatea din sectorul informaţii şi comunicaţii a crescut cu 15,3% faţă de primul trimestru din 2016, iar activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport - categorie care cuprinde cele mai multe servicii - au urcat cu 9,4%.

De asemenea, sectorul comerţului a crescut în primul trimestru cu 7,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce industria - sector-cheie care contribuie cu aproape un sfert la PIB - a avansat cu 6,8%.

Statisticile oficiale arată că, în primul trimestru, un singur sector a fost pe minus, cel al intermedierilor financiare (ce include în special băncile, asigurărire şi pensiile private), care a scăzut cu 0,7%.

De asemenea, rate mici de creştere faţă de trimestrul I din 2016 au fost înregistrate în agricultură (+0,9%), construcţii (+1,2%) şi tranzacţii imobiliare (+2,8%).

Pe partea de utilizare a PIB, economia a fost susţinută în primul trimestru în principal de consum, aşa cum estimau toţi analiştii. Astfel, cheltuielile pentru consum final ale gospodăriilor populaţiei au urcat cu 7,4%, contribuind cu 4,8% la creşterea PIB, iar variaţia stocurilor a avut o contribuţie de +0,2%, arată datele revizuite ale INS.

În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.

Pentru întregul an 2017, Guvernul mizează pe o creştere economică de 5,2%, în timp ce instituţiile internaţionale şi cei mai mulţi analişti financiari estimează un ritm cuprins între 4% şi 5%.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Iubita unui celebru fotbalist, apariție sclipitoare pe rețele: ”Wow, ce bine îți stă în portocaliu / Ești bestială”