În sala de judecată s-a vorbit și despre faptul că pentru recuperarea obiectelor au fost folosiți agenți sub acoperire. Între timp, Ministrul Culturii de la București a transmis pentru Știrile PRO TV că specialiștii români au analizat artefactele recuperate și sunt cele originale.
Prima ședință de judecată a durat șapte ore, iar procurorii au dezvăluit o parte din tehnicile folosite în anchetă.
Spun că au aflat repede identitatea celor trei suspecți, dar că au decis să rețină inițial numai doi. L-au lăsat liber pe mezinul grupului, un tânăr de 21 de ani, iar agenți sub acoperire l-au contactat pretinzând că sunt interesați să cumpere piesele de patrimoniu.
Stefan Klomp, reporter RTV Drenthe: „A primit o ofertă de la agenții sub acoperire de 400.000 de euro pentru a vinde coiful, la care a spus că este prea puțin și că vrea mai mulți bani. După un timp, a declarat: „Eu am comis furtul, am luat coiful și cele trei brățări și am făcut asta împreună cu ceilalți doi suspecți”.
În urma discuțiilor purtate cu inculpații, anchetatorii și-au dat seama că tânărul de 21 de ani și un alt suspect de 37 ar fi dispuși să spună unde au ascuns o parte din piesele furate.
Le-au propus o înțelegere și, astfel, pe 1 aprilie au recuperat coiful și două dintre brățări.
Corespondent PRO TV: „Condiția pusă de autorități a fost ca piesele să fie predate înainte de semnarea oricărei înțelegeri și înainte ca procesul să înceapă. La schimb, procurorii le-au redus pedeapsa cu o treime, așa că cei doi ar putea petrece după gratii puțin peste 3 ani și jumătate, iar muzeul din Drents a fost de acord să nu ceară despăgubiri”.
Cel de-al treilea suspect, în vârstă de 35 de ani, a refuzat un acord, așa că riscă o pedeapsă e 5 ani și jumătate. El susține că a avut un rol minor.
Suspect: „De exemplu, ministrul spune pur și simplu la televizor că am fost în muzeu. Dar asta nu corespunde cu ceea ce am făcut eu. Ceea ce am făcut a fost, la cererea lor, să aranjez o mașină și niște plăcuțe de înmatriculare”.
Procurorii transmit, însă, că au dovezi suficiente care arată că toți trei ar fi participat la jaf.
Bas von Bartheld, procuror Țările de Jos: „Imagini de pe camerele de supraveghere, un tablou criminalistic amplu, care include urme de ADN, fragmente de sticlă și chiar un fragment de aur”.
În fața instanței a vorbit și directorul Muzeului din Drents.
Robert van Langh, directorul Muzeului Drents: „Celor responsabili vrem să le spunem: realizați câtă durere și suferință ați provocat la milioane de oameni. Prin jaf în sine și apoi prin lunile de incertitudine privind soarta coifului și a brățărilor”.
Într-un răspuns pentru Știrile PRO TV, Ministrul Culturii de la București a transmis că specialiștii Muzeului Național de Istorie au analizat deja artefactele recuperate, în Țările de Jos, și nu au nicio îndoială că obiectele sunt autentice. Au constatat că cele două brățări sunt intacte, în timp ce coiful are o deformare mecanică, iar un obrăzar s-a desprins însă restaurarea poate fi realizată la Muzeul Național de Istorie a României. În același timp, se fac pregătiri pentru repatrierea obiectelor de artă, care ar putea avea loc în următoarele două săptămâni.
A treia brățară dacică este căutată și acum.
András Demeter, ministrul Culturii, răspuns pentru Știrile PRO TV: „În perioada 8-9 aprilie și reprezentanții/specialiștii MNIR au fost în Olanda. Acțiunea a decurs foarte bine. Au mers la clădirea unde sunt ținute obiectele, în cea mai strictă siguranță. Colegii au avut acces neîngrădit la ele, le-au putut examina minuțios, inclusiv cu analize la microscop. Putem afirma că nu există nicio urmă de îndoială asupra autenticității obiectelor, acestea prezentând toate caracteristicile și toate particularitățile consemnate în documentele noastre de evidență (inclusiv dimensiuni, greutate, restaurări anterioare, stare de conservare cu elemente distinctive).
De asemenea, colegii au făcut constatarea deteriorărilor suferite de coif (brățările nu au fost afectate). S-a confirmat faptul că există o deformare mecanică a coifului și desprinderea unui obrăzar, pe zona restaurării anterioare. Putem face restaurarea la MNIR, iar colegii din Olanda sunt deschiși colaborării în această direcție (cu expertiză și tehnologie). Toate acestea pot fi comunicate și public. În privința revenirii pieselor suntem în discuții cu toate părțile. Directorul Muzeului Drents va discuta și cu reprezentanții Poliției”.
