CCR: Nu exista conflict juridic intre puterea judecatoreasca si cea executiva, nici Guvern-Parlament legat de OUG 13

Ultimul update: Sambata 11 Februarie 2017 07:14
Data publicarii: Miercuri 08 Februarie 2017 10:14
Categorie: Actualitate

Curtea Constitutionala a decis, miercuri, ca nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre puterea judecatoreasca si cea executiva si nici intre Parlament si guvern, in legatura cu adoptarea OUG 13.

Curtea Constitutionala a decis ca nu exista un conflict intre puterile statului in urma adoptarii Ordonantei de Urgenta 13 privind modificarea Codurilor penale. Potrivit Curtii Guvernul a actionat legal in sfera lui de competente de a emite ordonante. Curtea Constitutionala a fost sesizata de presedintele Klaus Iohannis si de Consiliul Superior al Magistraturii, care i-au cerut sa stabileasca daca puterea legislativa si cea judecatoreasca se afla in conflict cu puterea executiva.

Valer Dorneanu, presedintele CCR: "Guvernul poate fi delegat de puterea legislativa sa emita ordonante fie simple, fie de urgenta. (...) In aceasta privinta, nu exista un conflict, pentru ca Guvernul a actionat legal in sfera lui de competenta de a emite ordonante."

La sedinta au fost invitati sa isi sustina punctul de vedere reprezentanti ai Guvernului, ai Consiliului Superior al Magistraturii si ai Parlamentului. Dupa ce i-au ascultati pe toti cei prezenti, judecatorii Curtii au stabilit ca nu exista un conflict de natura juridica intre Parlament si Guvern si nici intre puterea judecatoreasca si cea executiva.

Valer Dorneanu, presedintele CCR: "In ceea ce priveste pretinsul conflict cu autoritatea judecatoreasca, acesta ar fi fost valabil, ar fi existat in masura in care Guvernul ar fi nesocotit o obligatie legala de a solicita un aviz obligatoriu."

CCR discuta miercuri cererile lui Iohannis si sefei CSM privind conflictul intre puteri. Sesizarea lui Ciorbea, discutata joi

Decizia Curtii a fost ca o gura de aer proaspat pentru presedintele PSD, Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea, presedintele PSD: "Nu este multe de comentat. Acolo am citit o propozitiei foarte imporatanta: Guvernul a actionat legal. Asteptam si deciziile de maine ale curtii."

Desi Ordonanta 13 a fost abrogata duminica, acest lucru nu a lasat sedinta Curtii Constutionale fara obiect.

Valer Dorneanu, presedintele CCR: "Renuntarea sau abrogarea unui act normativ nu ne poate opri din mersul procesual constitutional al acestuia. Ca atare nu are relevanta abrogarea OUG 13. Aceasta abrogare poate avea consecinte maine, cand o sa judecam constitutionalitatea ordonantei."

Joi va fi analizata de Curte contestatia depusa de Avocatul Poporului la ordonanta de urgenta pentru modificarea codului penal si de procedura penala. Victor Ciorbea a spus ca nu au fost indeplinite criteriile referitoare la existenta urgentei, care sa permita adoptarea unui astfel de act normativ.

Atac la adresa lui Klaus Iohannis in timpul dezbaterei

Curtea Constitutionala a inceput miercuri dimineata dezbaterea privind existenta unui conflict intre puterile statului in urma adoptarii Ordonantei de Urgenta numarul 13 privind modificarea Codurilor Penale.

Din partea Senatului la dezbatere a venit Serban Nicolae, care a inceput cu un atac la adresa presedintelui Iohannis.

Serban Nicolae, senator PSD: "Nu este un secret faptul ca sesizarea CSM s-a facut dupa o interventie intempestiva a presedintelui Romaniei care s-a dus special la sedinta CSM ca sa ceara acest lucru. Este un lucru de notorietate publica si nu crede ca poate fi negat."

Valer Dorneanu, presedintele Curtii Constitutionale: "Domnule senator, am o rugaminte. Iertati-ma ca va intrerup de la inceput... Stiti, Curtea, in toate deciziile pe care le-ati invocat si dvs, militeaza pentru principiul cooperarii loiale care presupune si un respect."

Presedintele Romaniei a reclamat un conflict de natura constitutionala

Saptamana trecuta, presedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR cu un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern, pe de o parte, si sistemul de justitie si Parlament, pe de alta parte.

Potrivit Administratiei Prezidentiale, in cererea transmisa CCR se arata ca, prin adoptarea OUG de modificare a Codurilor penale, "Guvernul si-a exercitat competenta de a adopta acte normative cu putere de lege cu incalcarea cadrului constitutional privind delegarea legislativa".

"In sistemul constitutional romanesc, Parlamentul dispune de plenitudine de competenta in materie de legiferare, in timp ce Guvernul exercita aceasta competenta delegata numai in conditiile strict prevazute de Constitutie. Per a contrario, ori de cate ori Guvernul emite ordonante cu incalcarea normelor constitutionale isi exercita abuziv competenta de legiferare. (...)

Formal, legiuitorul delegat nu poate interveni decat daca se afla in prezenta unei situatii extraordinare, a carei reglementare nu poate fi amanata si pentru care trebuie sa furnizeze motivatia urgentei in cuprinsul respectivei ordonante de urgenta", se mentioneaza in sesizare.

Iohannis precizeaza ca respectarea limitelor impuse competentei Guvernului in emiterea unei OUG se realizeaza prin raportarea a trei elemente - situatia extraordinara, urgenta reglementarii si motivarea urgentei, la realitatea concreta care a generat emiterea actului de legislatie delegata.

"Or, din analiza continutului preambulului OUG 13/2017 nu rezulta existenta elementelor de drept si de fapt ale situatiei extraordinare, a carei reglementare nu poate fi amanata, pentru toate situatiile legislative cuprinse in continutul ordonantei de urgenta. Acest aspect este, de altfel, semnalat si prin avizul nr. 61/31.01.2017 emis de Consiliul Legislativ. Punerea de acord a unor dispozitii din Codul penal, respectiv din Codul de procedura penala, declarate neconstitutionale, cu deciziile instantei constitutionale reprezinta principala justificare a emiterii ordonantei de urgenta.

Aceasta reprezinta o necesitate de necontestat, nu insa si o situatie imprevizibila, care s-ar abate de la regulile sau asteptarile obisnuite, de natura sa pericliteze interesul public si sa justifice constrangerea Guvernului de a actiona prin ordonanta de urgenta si de a se substitui astfel in competenta generala de legiferare a Parlamentului", subliniaza seful statului.

In opinia acestuia, "prin adoptarea ordonantei de urgenta, al carei continut se indeparteaza atat de la necesitatea unei reactii prompte, in vederea apararii unui interes public, cat si de la argumentele prezentate in preambul, Guvernul a actionat abuziv, arogandu-si competente pe care Constitutia nu i le confera".

Presedintele Iohannis mai arata ca "inexistenta sau neexplicarea urgentei reglementarii situatiilor extraordinare constituie in mod evident o bariera constitutionala in calea adoptarii de catre Guvern a unei ordonante de urgenta".

Iohannis aminteste ca la 31 ianuarie Ministerul Justitiei a transmis catre CSM, spre avizare, proiectul de ordonanta de urgenta, iar in seara aceleiasi zile, Guvernul a adoptat-o si imediat a publicat-o in Monitorul Oficial, desi Consiliul a facut public faptul ca plenul se va reuni in sedinta in dimineata zilei urmatoare.

"Nimeni nu pune la indoiala dreptul initiatorului de a promova un act normativ, insa, procedand intr-o asemenea maniera, Guvernul a impiedicat CSM sa realizeze o atributie constitutionala. Decizia Guvernului de a adopta OUG nr. 13/2017 fara avizul CSM denota o conduita neloiala fata de Constitutie si a afectat buna functionare a unei alte autoritati publice constitutionale", subliniaza presedintele.

Care este pozitia Consiliului Superior al Magistraturii

Totodata, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au decis, miercurea trecuta, cu unanimitate de voturi, sa sesizeze CCR, pentru solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatea executiva reprezentata de Guvern si autoritatea legiuitoare reprezentata de Parlament, precum si dintre autoritatea executiva si autoritatea judecatoreasca reprezentata de Consiliu, in urma adoptarii OUG privind modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala.

In sesizarea sefei CSM se solicita si dispunerea masurilor pe care CCR le va socoti necesare si utile pentru restabilirea ordinii constitutionale, care trebuie sa existe intre autoritatile statului.

Conform sursei citate, o solutie pentru restabilirea ordinii constitutionale referitoare la competentele autoritatilor publice in materia legiferarii o constituie lipsirea actului normativ adoptat de Guvern, cu depasirea competentelor normative prevazute de Constitutie, de orice efect juridic, ca act "care nu poate genera, modifica sau stinge raporturi juridice conform intentiei autorului".

"Viciile grave care afecteaza acest act normativ produc efecte nu doar in sfera constitutionalitatii sale, ci sunt de natura a genera un conflict juridic de natura constitutionala, afectand in mod esential echilibrul si separatia puterilor in statul de drept", se precizeaza in sesizare.

Referitor la conflictul juridic de natura constitutionala dintre autoritatea executiva si autoritatea legiuitoare, in document se argumenteaza ca una dintre puteri isi atribuie "atributiile sau competentele altei autoritati, fara a avea o abilitare constitutionala efectiva".

"In concret, prin adoptarea acestei ordonante de urgenta, fara a fi indeplinita cerinta constitutionala vizand existenta 'unor situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata', Guvernul Romaniei a nesocotit competenta autoritatii legiuitoare (...) si a incalcat principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat", se mentioneaza in document.

Un alt argument invocat este acela ca, desi dezincriminarea si incriminarea unei fapte tin de politica penala a statului, calea prin care aceasta se realizeaza trebuie sa fie in conformitate cu exigentele Constitutiei.

In cazul conflictului dintre autoritatea executiva si cea judecatoreasca, in document se arata ca atributul CSM de a aviza actele normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti este prevazut de lege ca mecanism al realizarii echilibrului puterilor in stat si nu poate fi ignorat.

"Spre deosebire de alte situatii analizate anterior de Curte, felul in care, de aceasta data, reprezentantii Executivului au ascuns intentia reala, prin trimiterea a doua tipuri de acte normative avand acelasi obiect, in timp ce sedinta de guvern urma sa inceapa, prin neanuntarea pe ordinea de zi a sedintei de guvern a acestui proiect de act normativ si neinformarea presedintelui Consiliului cu privire la momentul in care urma sa fie supus spre aprobare proiectul de ordonanta de urgenta, desi ministrul Justitiei a fost invitat la sedinta plenului Consiliului stabilita pentru a doua zi, precum si prin desfasurarea sedintei de guvern intempestiv - constituie argumente in sensul deturnarii tuturor mecanismelor legale prin care se asigura separatia si echilibrul puterilor in stat si reprezinta o amenintare la adresa statului de drept, democratic", apreciaza sefa CSM.

Curtea Constitutionala l-a invitat pe Klaus Iohannis la sedinta in care sunt dezbatute cele doua sesizari pe tema OUG 13

Curtea Constitutionala l-a invitat pe Klaus Iohannis la sedinta in care sunt dezbatute cele doua sesizari pe tema OUG 13

accident

Impact îngrozitor între două maşini, într-o intersecţie din Galaţi. Camerele de supraveghere au surprins momentul

Ministrul Turismului: Cazul Omnia Turism, cea mai mare pagubă în turism după Revoluţie

Călin Ionescu, cunoscut sub numele de scenă Rimaru în trupa RACLA, este acuzat de hărțuire sexuală de mai multe femei

Reacții după decesul actriței Olga Tudorache. Mesajul Familiei Regale a României

Un bărbat din Galați și-a dat în judecată fosta amantă ca să-și recupereze banii cheltuiți cu ea

Ecaterina Andronescu, audiată la DNA în dosarul ”Cutezătorii”. ”Nu l-am întâlnit niciodată pe Pescariu”

cutremur

Cutremur cu magnitudinea 3,4 în judeţul Buzău, miercuri dimineață

Interlop din Râmnicu Sărat, vizat de descinderi. Polițiștii au găsit un pistol la el acasă

A murit Olga Tudorache. Actrița se afla în spital, la Terapie Intensivă

Medic şi asistentă, răniţi, în Timiș, după ce ambulanţa în care se aflau a fost implicată într-un accident

Un român s-a filmat în timp ce conduce fără permis, în Londra. "Am 100, la mișto"

Ion Dumitru, fostul director general al Romsilva, cere statului despăgubiri de jumătate de milion de lei