Presedintele Iohannis a cerut ca in Marea Neagra sa fie creata o flota NATO. Care sunt principalele amenintari pentru Romania
Klaus Iohannis solicita NATO o prezenta permanenta a flotei aliate in Marea Neagra. Seful statului a vorbit despre aceasta zona cruciala pentru securitatea Aliantei Nord-Atlantice la Conferinta de Securitate de la Munchen.
Presedintele Romaniei va cere oficial o prezenta masiva in Marea Neagra la Summit-un NATO de la Varsovia, care va avea loc la vara. Pe de alta parte, Klaus Iohannis a criticat Uniunea Europeana pentru lipsa de hotarare a liderilor sai, mai ales in problema migratiei.
Declaratia presedintelui Klaus Iohannis:
Consider ca modelarea securitatii noastre a fost intotdeauna strans legata de aspiratiile popoarelor noastre. Angajamentul luat pentru securitate si o viata mai buna este acum supus provocarii in intreaga zona euroatlantica de factori multipli care se potenteaza reciproc, dand nastere unui mediu complex de securitate si unor noi riscuri la adresa acesteia.
Din exterior, ne confruntam simultan cu provocari multidimensionale, atat din est, cat si din sud. Desi de natura diferita, acestea sunt cruciale pentru securitatea euroatlantica. Eroziunea valorilor si a normelor, precum si incalcarea principiilor fundamentale ale dreptului international ne-au adus in punctul in care ne aflam in prezent. Situatia actuala este, de asemenea, efectul unei lipse de vointa politica si hotarare manifestata de anumite state si de alti actori de a respecta principiile, normele si instrumentele care au fost construite de-a lungul deceniilor.
In acelasi timp, o amenintare crescanda a terorismului, precum si un flux de migranti fara precedent exercita o presiune suplimentara asupra Europei. Criza migrantilor, in mod special, ne-a demonstrat potentiala fragilitate a constructiei europene si eficienta limitata a institutiilor noastre. Nu cu mult timp in urma, principala tema de pe agenda era extinderea. Acum, trebuie sa gasim solutii pentru a mentine soliditatea si unitatea Uniunii Europene, proiectul european insusi fiind sub semnul intrebarii. Toate aceste provocari cu care ne confruntam acum nu doar pun la indoiala securitatea; ele distrug increderea, in sanul societatilor noastre, intre oameni, tari si actori politici internationali.
Ne regasim acum intr-o situatie care reclama mai mult decat reactie si adaptare la circumstante si la evolutii continue ale mediului international. Trebuie sa ne redefinim viitorul, plecand de la aceste realitati.
Avand in vedere aceste aspecte, permiteti-mi sa va supun atentiei cateva chestiuni.
In primul rand, tinand cont de contextul actual, trebuie sa consolidam NATO in calitate de garant al securitatii euroatlantice si sa ne concentram asupra apararii colective, investind masiv in sectorul politic si in cel strategic. Trebuie sa pretuim puternica legatura transatlantica, completata de o contributie europeana crescanda, in conformitate cu Declaratia Summitului din Tara Galilor.
Nu cred ca trebuie sa alegem intre reasigurare si reangajare. Ele nu se exclud reciproc. As spune, mai degraba, ca trebuie sa gasim echilibrul corect, astfel incat sa transmitem un mesaj: suntem puternici si uniti, ne sustinem reciproc, la fel cum ne sustinem valorile si principiile, gata de a le apara daca este nevoie si, in acelasi timp, dorim sa reconstruim increderea, deoarece ne dorim o lume mai sigura si mai buna.
Salut decizia SUA de a spori de patru ori bugetul destinat Initiativei de Reasigurare Europeana. O consider o expresie a angajamentului privind securitatea in Europa si fata de obiectivele noastre comune ca organizatie.
Implementarea deciziilor luate la Summitul din Tara Galilor, stimularea curajoasa a dezvoltarii adaptarii pe termen lung a NATO si, in special, consolidarea dimensiunii de descurajare vor produce impactul dorit la Varsovia.
O alta tema pe care doresc s-o abordez se refera la Marea Neagra si la importanta sa strategica. In lumina recentelor evenimente si avand in vedere contextul geopolitic, zona Marii Negre se dovedeste a fi cruciala atat pentru securitatea regionala, cat si pentru intreaga securitate euroatlantica. Nu ne putem permite sa gandim limitat din punct de vedere strategic, iar competenta si expertiza noastra pot contribui substantial la solutionarea problemelor care alcatuiesc arcul de instabilitate din zona Marii Negre.
In calitate de partener previzibil si de incredere in cadrul NATO, Romania ramane un pilon al democratiei si al stabilitatii in aceasta regiune. Vom continua sa fim o sursa de securitate la frontiera de est a NATO si a UE.
In acest an, am crescut bugetul destinat apararii si avem un acord, semnat de catre toate partidele politice din Romania, conform caruia urmarim sa atingem un nivel de cel putin 2% din PIB pentru cheltuieli publice in domeniul apararii nationale, pana in 2017.
Romania participa integral la consolidarea NATO. Aceasta include initiative regionale, precum si angajarea constructiva a partenerilor si a altor actori relevanti. In acest scop, pe 4 noiembrie 2015, la Bucuresti, am prezidat, impreuna cu presedintele Poloniei, Andrzej Duda, reuniunea la nivel inalt a liderilor statelor de pe flancul estic al NATO. Declaratia privind Solidaritatea Aliata si Responsabilitatea Comuna adoptata cu acea ocazie reflecta angajamentul nostru de a consolida securitatea euroatlantica prin intermediul unitatii, al solidaritatii si al coeziunii NATO.
In sfarsit, dar nu in ultimul rand, cooperarea si coordonarea NATO-UE reprezinta garantia securitatii si a prosperitatii. Avem nevoie de angajamentul consolidat si autentic, manifestat reciproc, de fiecare organizatie.
Atat procesul de redactare a Strategiei Globale a UE, cat si pregatirea in vederea Summit-ului NATO din Polonia trebuie sa asigure un rol important atat pentru flancul estic cat si pentru cel sudic, angajamentul de a consolida capacitatea de rezistenta a societatilor noastre, o viziune cuprinzatoare si actiuni care sa asigure continuitatea eforturilor deja intreprinse in zona Marii Negre, de asemenea foarte relevante din perspectiva securitatii energetice.
